Ascensorul
Nu ştim din ce motive Consiliul Local Deva a aprobat investiţia de 56 miliarde, sumă considerată de unii umflată bine, pentru un ascensor pe plan înclinat pe Dealul Cetăţii. Am încercat să întrebăm în drepta şi stânga, dar n-am avut prea mult succes. Asta pentru că patronul societăţii comerciale, bun prieten cu primarul cu care făcea dese excursii în străinătate, care a efectuat lucrarea a murit. Cu chiu cu vai, ascensorul, după cum ne-a confirmat colega Elena Panaite de la ’’Torţa’’ , după mai multe amânări, a fost inaugurat, acum ridicând turiştii care vin să vadă Cetatea Devei de la poalele dealului până sus. Până la poarta Cetăţii există un drum de acces, zona fiind locuită, deşi cetatea propriu-zisă este o ruină, mai precis acolo este doar un mormânt. Liftul nu a adus nici un beneficiu bugetului local, el cheltuind cu administrarea şi energia electrică mai mult decât încasează şi în afara faptului că a creat trei locuri de muncă, este un fiasco. Sunt cârcotaşi care calculează chiar câte locuinţe se puteau ridica cu 56 de miliarde, bani împrumutaţi şi pentru care se plătesc dobânzi de 127 miliarde obligaţiuni municipale.
O afacere de minim o sută de milioane de dolari
Prin 2004 un anume Cristian Atanasescu, reprezentant al firmei SC Grampet SA Bucureşti, afirma că în următoarele două decenii nu se pune problema epuizării zgurii de haldă de la combinatul siderurgic din Hunedoara. Ba mai mult, acelaşi personaj, care avea în urmă cu doi ani o funcţie de conducere la SC Siderurgica SA, dar şi una din prima linie a organizaţiei judeţene PSD, spunea că activitatea în zonă ar putea dura aproximativ 70 de ani, după o propria estimare. Unitatea la care era unul dintre păstori, la finele primului semestru din acel an, a organizat licitaţie în vederea explotării şi prelucrării haldei de zgură de la Buituri, aflată în proprietatea societăţii. Au participat bucureştenii de la Grampet şi SC Tatimar Com SRL Deva, ultima fără prea mare experienţă în domeniu şi un potenţial financiar neclar, lucruri care n-au împiedicat-o să se bage în privatizarea altei societăţi din zonă, SC Apollo. Câştigătorii bucureşteni s-au angajat să proceseze timp de 20 de ani minim un milion de tone de zgură anual. Plus că şi-au ajutat colegii de licitaţie, unii spun ca urmare a unor interese evidente şi din avion, să depăşească dificultăţile financiare. În mai puţin de 3 luni ei vor demara lucrările, fierul vechi rezultat din exploatare fiind predat la Siderurgica, iar zgura va fi procesată şi valorificată de fabricile de ciment sau societăţile care reabilitează şoselele. Totul părea de o puritate impresionantă până am parcurs lista beneficiarilor afacerii. Acţionarii de la Grampet sunt Popa Stan, ministru secretar de stat APAPS, prin fiul său Popa Adrian Ionuţ, Laurenţiu Nistor, preşedintele executiv al organizaţiei judeţene PSD, prin fiica sa Nistor Ioana Liana, Doru Gaiţă, director general al SC Siderurgica SA Hunedoara prin Grigore Ciontoş, Mihail Nicolae Rudeanu, preşedintele organizaţiei judeţene PSD Hunedoara şi preşedinte al CJ în perioada 2000-2004, prin fiica sa Mihaela Luminiţa Rudeanu, Georgeta-Viorica Barabaş, director al Agenţiei de Protecţia Mediului Hunedoara, prin mama sa, Paraschiva Grec, Mitra Călin, prin mama sa, Maria Mitra, care l-a împuternicit pentru semnarea actului constitutiv. La constituirea societăţii a fost numit administrator unic, spre surpriza unora, dar şi spre confirmarea bănuielilor altora, gălăţeanul Viorel Negruţ, despre care-n municipiul de la Dunăre nimeni nu ştie prea multe, dar care este aceeaşi persoană care îndeplineşte şi calitatea de administrator special la SC Apollo SA Deva. Nu ne întrebaţi cine a semnat din partea societăţii în curs de constituire contractul de închiriere pentru spaţiul din municipiul Hunedoara din Bulevardul Libertăţii nr.7 parter sau când va deveni operaţională societatea comercială constituită prin acordul unor persoane aparent fără nici o legătură între ele, pentru că vom fi nevoiţi să ridicăm neputincioşi din umeri.
Prietenul la nevoie se cunoaşte
Sociatatea Calor care se ocupă de distribuţia apei calde la Deva este în subordinea primăriei. Calor SA a vândut în 2003 o suprafaţă construită de 3656,46 mp şi 7123,79 mp teren aferent cu suma totală de 10.895.652.785 lei. Majoritatea cumpărătorilor, recrutaţi din anumiţi directori de societăţi, consilieri locali sau judeţeni, unii chiar făcând parte din CA-ul societăţii, nu aveau toţi banii şi li s-a creat o facilitate. Vânzarea-cumpărarea s-a făcut în 60 de rate lunare cu 5 la sută dobândă pe an. Paradoxul apare în acelaşi an când cei de la Calor cumpără, deoarece nu aveau imobil de 672 mp pentru birouri, plus un teren aferent de 245 mp, cu incredibila sumă de 10.500.000.000 lei, cu precizarea că înainte cu 57 de zile imobilul fusese cumpărat la o licitaţie publică, la care puteau participa şi ei, cu doar 1.800.000.000 lei. Iar nu ne întrebaţi cine a împărţit diferenţa de 8,5 miliarde pentru că nu ştim. În momentul de faţă, Calor SA este o firmă falimentară cu sute de miliarde datorie către Termocentrala Mintia şi cu peste 100 miliarde bani pe care ar trebui să-i primească de la primărie. Credeţi c-a interesat pe cineva să vadă ce este în spatele acestor afaceri ? Ei, aş! Primarul devean Mircia Muntean a primit descărcare de gestiune de la Curtea de Conturi, iar Dosarul 7/P/2004 de la DNA Alba Iulia, privind modul în care s-au vândut spaţiile SC Calor SA a primit NUP. Şi cum să nu fie aşa când printre cumpărători se află Dorin Ioan Prip, marcant membru PNL şi actual director la Direcţia Drumuri şi Poduri Hunedoara, Rodica Lungu, soţia directorul tehnic de la Apaserv SA Deva, fruntaş PRM, ba chiar Mircea Molot prin Sigma Plus Comipex SRL, fost viceprimar de Deva şi actualmente preşedinte al CJ Hunedoara.
Kaufland
Deşi în mai 1999 Curtea de Apel Alba Iulia prin Decizia Civilă 1043 pronunţată în Dosarul nr.633 recunoştea în favoarea lui Ghizela Cihodaru dreptul de proprietate asupra unui teren situat pe DN 7, nimeni nu i l-a retrocedat. Mai mult, fostul ministru al Muncii, Gheorghe Barbu, pe atunci preşedinte al CJ Hunedoara, deşi în România nici un imobil aflat în litigiu nu poate fi înstrăinat pe durata procesului, împropietăreşte pe cei de la SC Construcţii Condor SA Deva, asta chiar dacă subalternii lui pierduseră procesul, care data din 1997, la două instanţe cu petenta. Ca să întărească ilegalitatea, ca şi cum nu era de ajuns că Gheorghe Barbu dispusese asupra unui teren pentru care nu avea capacitate de dispoziţie, primarul liberal Mircia Muntean eliberează şi adeverinţa 12721 în 1 august 2000 celor de la Condor prin care-i face proprietari de drept. În 28 iulie acelaşi an, Fondul Proprietăţii de Stat privatizează SC Condor SA Deva. Terenul trece apoi pe la mai mulţi cumpărători, printre care SC Venta SA pentru 1.000.000.000 lei, persoana Dorel Haiduc cu 1.184.907.990 lei, persoana Gheorghe Luduşan contra a 40.803.000.000 lei şi în cele din urmă SC Kaufland România Societate în comandită contra a 1.360.000 euro cu plata în trei rate. Calculele suplimentare vă aparţin, ca şi comentariile aferente.
Brav consilier de premier
În 10 decembrie 2004, Eva şi Ludovic Fodor, plus Angela şi Doru Sapta au cumpărat de la Asociaţia Cerna, reprezentată de Cornel Jula, Mihail Hodosu, Emilia Roventa şi Ioan Istoc, un teren în suprafaţă totală de 123.269 mp cu 2.600.000.000, adică aproximativ 0,85 euro pe mp, deşi acum terenul în acea zonă se vinde cu 23 euro/mp. Asta deşi membrii formelor asociative aflate în devălmăşie sau indiviziune nu pot înstrăina cote părţi din teren unei persoane din afara asociaţiei. Actele juridice de înstrăinare a unor asemenea terenuri sunt lovite de nulitate. Poate nu este lipsit de importanţă să vă spunem că Ludovic Fodor este nu numai consilier al premierului Călin Popescu Tăriceanu, ci şi cel care împreună cu Doru Sapta cumpără şi vând clădiri cum vor muşchii lor.
Pompiliu COMŞA