Sănătate

Manipularea maselor și torturarea psihologică a majorității popoarelor… simultan

  (Rezumatul interviului realizat de J. F. Denis cu Jean-Jacques Crèvecœur și traducerea ultimei părți) Jean-Jacques Crèvecœur este ca formare […]

 

(Rezumatul interviului realizat de J. F. Denis cu Jean-Jacques Crèvecœur și traducerea ultimei părți)

Jean-Jacques Crèvecœur este ca formare profesională fizician-specialist în fizică cuantică, filozof și pedagog. Este autor, formator și conferențiar de reputație internațională din 1989. Datorită unor experiențe personale din viața conjugală, care l-au marcat, ajunge să fie interesat de jocul de putere, atât la nivel interpersonal, cât și la nivel social. În acest sens, publică o serie de cărți despre relațiile și jocul de putere.

A devenit cunoscut publicului larg în Quebec mai ales în timpul pseudo-pandemiei de gripă porcină H1N1 din 2009, prin intermediul mass-mediei, în momentul în care s-a ridicat împotriva tentativei de vaccinare în masă a populației, când a denunțat atât conflictele de interese, cât și substanțele toxice extrem de periculoase care fuseseră introduse ca adjuvante în vaccin, avertizând populația în legătură cu efectele secundare potențiale ale acestuia.

A avut un canal propriu pe Youtube cu 235 000 de abonați. A fost cenzurat, fiindu-i suprimate cca 16 video-uri. Apoi, în 2019-2020, în momentul în care a început să vorbească din nou despre manipularea mediatică și manipularea maselor, canalul său de pe Youtube a fost complet desființat.

Ca specialist în fizică cuantică teoretică, având și expertiză în epistemologia practicilor medicale (epistemologia = analiza critică a unui domeniu al cunoașterii), a format o echipă de cca 15 specialiști cu doctorate în știință: biologie celulară și moleculară, virologi, doctori în neuroștiințe, etc,  pentru a lucra împreună cu ei la demolarea discursului (narativului) servit de Organizația Mondială a Sănătății, prin instanțele naționale de sănătate publică, etc., discurs prin care un grup mic de persoane, emanat inițial din OMS, iar apoi din GAVI (Global Alliance of Vaccines and Immunization) reușește să impună milioanelor de oameni directive nejustificate, incoerente și chiar iraționale.

Se pune problema „cum o mână de oameni din aceste organisme reușește să impună guvernelor din întreaga lume și întregii populații o oprire totală a economiei, o închidere totală generală care nu s-a mai pomenit în toată istoria medicinii? Nici în timpul epidemiilor de pestă din Evul Mediu nu erau închise și carantinate persoanele sănătoase! Jean-Jacques  Crèvecœur consideră că subiectul trebuie abordat din punct de vedere al ingineriei sociale și al manipulării maselor. În urma observațiilor sale, ajunge la concluzii importante cu impact asupra teoriei comunicării, dar și în înțelegerea și explicarea relațiilor de putere.

Jean-Jacques Crèvecœur consideră că manipularea maselor se face pe următoarele 3 nivele :

Nivelul 1 : Ceea ce se spune

Nivelul 2 : Ceea ce credem că s-a spus

Nivelul 3 : Intenția inconștientă din spate.

Manipularea maselor se face prin distorsionarea acestor 3 nivele. Avem ceea ce se spune, ceea ce este subînțeles și, cum adeseori există o distorsiune între ceea ce este spus și ceea ce este subînțeles, acest fapt ascunde un al treilea nivel pe care puține teorii ale comunicării l-au identificat și explorat, și pe care Jean-Jacques Crèvecœur îl numește proiectele implicite inconștiente, așteptările implicite sau inconștiente sau intențiile implicite sau inconștiente și care se produc de cele mai multe ori fără știrea noastră. Adică, pentru a-l parafraza pe Malraux, ”drumurile spre iad sunt pavate cu bune intenții”. 

Analizând timp de șase ani împreună cu fosta soție ce anume a dus la destrămarea căsniciei lor în numai trei luni, Crèvecœur a descoperit că ceea ce este valabil pentru relația de cuplu este valabil pentru relația părinte-copil, în relațiile din cadrul unei întreprinderi, în relația profesionist-client sau terapeut-client și pune totul în raport cu jocurile de putere.

În paranteză fie spus, aici intrăm pe un teren bătătorit de teoriile comunicării, cele care văd în interacțiunea verbală un raport de forță, o luptă prin care locutorul încearcă să se impună cu scopul de a-l determina pe interlocutor să reacționeze în sensul dorit.

Pentru actuala pseudo-pandemie Covid-19 au fost create toate condițiile care stau la baza tuturor jocurilor de putere. Jocul de putere se instalează fără știrea noastră, fără voia noastră, de câte ori ne simțim în nesiguranță. Frica este cea care pregătește terenul fenomenului de manifestare a puterii [discreționare]. Mi-e teamă ca nu cumva nevoile mele fundamentale să nu fie satisfăcute. Și dacă mi-e teamă ca nu cumva nevoile mele să nu fie satisfăcute, atunci îl voi manipula pe celălalt, în mod inconștient, involuntar, evident, ca să mă asigur că celălalt îmi va da ceea ce îmi trebuie pentru ca nevoile mele fundamentale să fie satisfăcute. Jocul de putere constă în a determina pe cineva să spună, să facă, să simtă așa cum vreau eu astfel încât nevoia mea de iubire, de siguranță, de recunoaștere, de aprobare să fie respectată. Acest mecanism de control este aplicat chiar și de bebeluși încă de la naștere.

   Cum a reușit manipularea de către guvern ? Ce au făcut guvernele lumii ca să declanșeze teama în populații, cu complicitatea mass-mediei ? Jean-Jacques Crèvecœur dezvăluie câteva rețete (metode) foarte eficace folosite de acestea.

            Prima rețetă : Schimbarea frecventă de discurs. Mai întâi s-a spus ca nu e cazul să ne neliniștim, epidemia este în China, n-o sa ajungă în Quebec, nici în Europa. S-a spus că nu este nici un pericol, dar s-au suspendat comunicațiile aeriene. Ce să crezi ? Mesajul transmis prin discurs sau prin  fapte ?

La fel s-a întâmplat și cu izolarea. S-a spus mai întâi că nu va fi necesară. Ulterior s-a comunicat că va fi numai pentru 15 zile, pentru ca mai apoi să se prelungească. (În România, starea de urgență a continuat cu starea de necesitate care se prelungește în fiecare lună, aceasta constând în restrângerea unor drepturi cetățenești – n.n.).

Despre măști s-a spus inițial că sunt inutile, ineficiente, ba chiar periculoase. Acum au devenit obligatorii în spațiile publice închise, în spațiile deschise aglomerate iar în unele orașe din lume, peste tot. Aceasta în condițiile în care nu există nici un studiu științific valabil care să susțină necesitatea purtării lor, mai ales în exterior, iar acum și la copii.

Toate aceste informații contradictorii au fost date cu bună știință (Nu se poate ști măsura în care informațiile contradictorii au fost date deliberat astfel, dar rezultatul este oricum instructiv. Conformitatea la reguli care sunt contradictorii este apreciabilă și erodează capacitatea de discernere a indivizilor. Masca nu e bună vs masca e salvatoare e un bun exemplu în acest sens. Ce arată acest lucru? Că populația are o toleranță din ce în ce mai mare față de astfel de ordine/directive, oricât de aberante, contradictorii și incoerente ar fi – n.n.). Dacă la început au putut fi considerate niște bâlbe, ulterior s-a dovedit că este o strategie de aplicare pas cu pas a unor măsuri de restrângere drastică a unor drepturi fundamentale fără ca populația să se revolte, sau nu semnificativ.

Totodată, președinții și guvernele au fost convinși să accepte să implementeze aceste măsuri asupra propriilor popoare fie prin mită, fie prin promisiuni sau amenințări. Crèvecœur menționează cazul președintelui Bielorusiei – Lukașenko, căruia FMI i-a propus un credit de 940 milioane de dolari cu condiția să aplice aceleași masuri ca în Italia, Franța etc., ceea ce arată clar că au existat presiuni din partea OMS și FMI asupra conducătorilor noștri pentru implementarea măsurilor recomandate de OMS.

Jean-Jacques  Crèvecœur observă, de asemenea, că în timpul forumului economic de la Davos din octombrie 2019, unde a participat printre alții și Bill Gates, participanții se întrebau dacă sunt pregătiți pentru o pandemie al cărei epicentru era în China (desigur absolut întâmplător!). El remarcă un interes al participanților mai ales pentru efectele economice ale unei astfel de presupuse pandemii. „Și-au pus problema gestionării mai ales economice a pandemiei, a impactului economic al pandemiei, spune el, iar asta mi-a ridicat un semn de întrebare: de ce nu se îngrijorează pentru impactul sanitar și pentru impactul asupra mortalității unei epidemii? Amintesc că aici în Quebec întreprinderile mici și mijlocii și lucrătorii autonomi, luați împreună, reprezintă 98% din angajatori și 85% din locurile de muncă totale ale provinciei. Aceeași situație și în Europa, întreprinderile mici și mijlocii, plus lucrătorii autonomi, asigură între 85-87% din locurile de muncă totale, ceea ce înseamnă că prin stingerea lor ne-au omorât economia, favorizând marile grupuri financiare și concernele multinaționale. (…) Permiteți-mi, de asemenea, să râd remarcând că, în timpul închiderii totale, (n.n. când s-a închis economia, menținând deschise doar activitățile esențiale, vitale) Societatea Alcoolului din Quebec și Societatea Quebecheză a Canabisului erau considerate printre activitățile esențiale!”spune el, în timp ce bisericile, în pofida nevoilor spirituale mai mari într-o astfel de situație de criză, au fost închise.

În opinia lui Jean-Jacques Crèvecœur, în modul de a acționa, au fost respectate etapele unei lovituri de stat: controlul total al mass-mediei și anihilarea păturilor sociale care ar fi putut protesta, prin închiderea activităților și izolare.

            A doua metodă de înfricoșare a populației, arată Jean-Jacques  Crèvecœur, a fost „terorismul intelectual al mass-mediei, prin informațiile contradictorii care au fost transmise permanent, ceea ce a făcut ca reperele oamenilor să fie într-o permanentă schimbare” precum și „prin repetarea zilnică din oră în oră a numărului de morți, de cazuri. De observat că acest sentiment de frică ar fi putut fi creat folosind aceeași strategie, indiferent despre ce boală era vorba. S-au folosit cifre care nu însemnau nimic, din moment ce populația nu avea nici un reper”, a arătat el, dând ca exemplu numărul foarte mare de decese anuale de boli respiratorii sau numărul de decese în urma epidemiei de gripă din 2017 care au fost mai mari decât cel al epidemiei de covid. Neavând nici un reper, populația și-a spus că dacă se vorbește din oră în oră, înseamnă că e ceva grav! Au interpretat că suntem într-o situație gravă, pentru că altfel mass-media nu ar vorbi despre asta”.

            O altă metodă de înfricoșare a fost incitarea populației la delațiune. Incitarea oamenilor de a-și denunța vecinii care nu respectă regulile, a comercianților să-și denunțe clienții, etc. Cum s-a întâmplat una ca asta ? „Foarte simplu. Din clipa în care v-am convins că sunteți în pericol de moarte și că orice acțiune care se abate de la recomandările de sănătate publică vă poate pune potențial în rândurile celor care vor îngroșa statisticile de morți de la TV, este foarte ușor să faci populația să creadă că orice persoană exterioară devine un potențial pericol pentru supraviețuire.” Jean-Jacques  Crèvecœur observă că persoanele care nu au căzut în această capcană sunt cele care au repere interioare solide : credință, spiritualitate.

În continuare, subliniază necesitatea mitingurilor, a adunărilor ca modalitate de încurajare reciprocă, de înlăturare a sentimentului de frică și solitudine. În acest timp, observă el, „mass-media continuă discursul fricii, toți se comportă de parcă lumea și-a pierdut de pe o zi pe alta sistemul imunitar”. Este revoltător că nici un medic oficial nu vorbește despre sistemul imunitar, deși sunt persoane cu ani mulți de studii de medicină. (Cu o excepție notabilă în spațiul francofon: geneticiana Alexandra Henrion-Caude, care va fi menționată mai târziu, ca opozantă a vaccinului anti-covid).

În continuare, J.J. Crevecoeur vorbește despre asemănarea izbitoare între metodele de manipulare aplicate la scară globală și metodele de tortură ”soft” aplicate de CIA pentru a stoarce informații de la spioni, prezentate în 8 puncte în Carta coerciției a lui Biderman. Prezentăm, în continuare, traducerea acestei părți din interviu de la min. 00:49:39-01:14:16 (ne-am limitat la intervențiile lui Crèvecœur):

Biderman a lucrat pentru armata americană. Ideea era cum să obții informații de calitate torturând oamenii, dar nu prea mult, torturându-i psihic mai curând decât fizic, pentru că ceea ce interesează serviciile secrete, precum CIA, este să culeagă informații cât mai de calitate posibil (…). Miza CIA era ca atunci când este prins un spion, un agent dublu, un terorist sau presupus terorist, cum să facem să obținem un maximum de informații calitative de la acestă persoană, fără să o demolăm fizic și chiar creând un context care va face ca la un moment dat persoana să simtă că are încredere în noi și să ne dea informații care nu vor fi minciuni, ci adevărul.

Deci la asta a lucrat Biderman. Aceată cartă este folosită ca instrument de măsură de către Amnesty International. De fapt, Amnesty International scoate un raport în fiecare an despre tortură în țările din lumea întreagă și face chiar un clasament al țărilor care folosesc tortura. Primele sunt cele care utilizează cel mai puțin tortura și ultimele, din vreo 160, țările care o utilizează cel mai mult. În plutonul din coada listei regăsim Coreea de Nord, China (…), iar pe primele locuri se situează țările scandinave, deci Europa de Nord : Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca. E interesant de văzut că poziția unor țări precum Belgia, Franța, Elveția, Canada, se degradează de la an la an. De fapt sunt clasate din ce în ce mai rău. Bine, sunt încă printre primele 40 de țări din cele 160, dar nu mai suntem în plutonul din frunte. Cred că schimbarea a venit după 2001, după atentatele din 11 septembrie. Din acel moment, țările care erau ”apărătoarele libertății” și ”țările cele mai democratice” au început să aibă derive mai severe. Am făcut această paranteză pentru că această cartă este folosită de Amnesty International pentru a evalua fiecare țară ca să știe care anume practică tortura psihologică.    

Carte de coerciție a lui Biderman în 8 puncte :

1. Izolarea

Se va izola persoana care urmează să fie interogată. Ce s-a întâmplat în pandemie ? Au fost izolați oameni. Or, ce anume dă oamenilor sentimentul de siguranță ? Faptul de a fi împreună, de a fi laolaltă. Faptul de a izola oamenii spunându-le ”stați în casă” și ”nu vă mai deplasați”, de a lăsa vârstnicii în cămine să moară de singurătate, a fost un mijloc excelent de a tortura populațiile și de a le transpune în starea de siderație [colectivă]. Numesc acest fapt punerea oamenilor în stare de siderație pentru că acesta este rezultatul acestei practici din carta lui Biderman. Când aplici una sau mai multe din aceste strategii, îi pui pe oameni în situație traumatică și în stare de siderație. (…) Doar izolarea în sine a fost o lovitură de maestru. Eu le dau premiul Nobel de Manipulare Mondială. Imediat, fără ezitare, fără dezbateri. Dar e o cruzime totodată! Este o tortură! Trebuie spuse lucrurile așa cum sunt. Este tortură psihologică impusă populației din ziua în care s-a aplicat izolarea. (Metoda a fost numită lockdown în spațiul anglo-saxon, confinement în spațiul francofon. La noi s-a numit izolare – n.n.) Filmele hollywoodiene au jucat un rol important în anii precedenți în termeni de pregătire psihologică. Pentru că atunci când vezi ceva prima oară, îl respingi. Pentru că este nou, îl respingi. Făcusem un video, cel din 3 februarie, în care arătam creșterea exponențială a numărului de filme care tratau subiectul unei pandemii mondiale în ultimii ani, înainte de 2020. Populația a fost deci pregătită cu faptul că o pandemie poate afecta toată lumea și poate ucide pe toată lumea (…) Deci populația a fost pregătită cu o idee (…) a unei pandemii foarte contagioase și foarte mortale, al cărei remediu, în aceste filme de ficțiune, este întotdeauna vaccinul. Nu există alt remediu în aceste filme. Și-i vedem pe oameni cu mască, îi vedem pe oameni ascunși în case. Totul a fost pregătit pentru a crea nu o disonanță cognitivă, ci o rezonanță cognitivă. Deci este important să înțelegem că izolarea a fost acceptată ușor pentru că a fost văzută la televizor în China. Dacă nu s-ar fi văzut asemenea scene, cred că ar fi fost o revoluție în țări precum Franța, Belgia etc. E clar că nu ar fi acceptat izolarea. Însă pentru că a fost văzută în China și cum China a ”stăpânit” foarte repede pandemia, și-au spus că e o rețetă care merge, așa că va fi aplicată aici de bunăvoie.  

2. Monopolizarea percepției

Aceasta înseamnă că persoana are un singur interlocutor tot timpul. Cum persoana interogată e izolată, nu are alt orizont decât ea însăși, pereții celulei ei, care adesea sunt foarte strâmți, și pe anchetator. Asta-i tot. Nu are alternativă. Este ceea ce s-a întâmplat în gestionarea ”pandemiei”, am fost monopolizați la nivelul percepției de micul ecran, de narativ, tot timpul. Și pentru că am stat între patru pereți fără să ieșim, am avut în față mereu aceleași persoane. În Franța, la orele 20 toată lumea trebuia să aplaude în balcon pentru a-i felicita pe profesioniștii sănătății.

3. Epuizarea indusă

Aceasta constă în a împiedica oamenii să doarmă. Când încep să adoarmă sunt treziți brusc, și asta face parte din tortura psihologică. Este aprinsă lumina, se pune muzică… Aici, epuizarea indusă venea din faptul că oamenii, fiind terorizați din oră în oră cu numărul de morți, unii au început să aibă insomnii, să fie epuizați nervos. (În unele locuri, se auzea sirena poliției, sau a salvării pe timp de noapte – n.n) Apoi, cel mai bun mijloc de a fi epuizat este să vrei să te miști și să fii împiedicat să te miști. E ca și cum ați avea un picior pe pedala de accelerație și unul pe pedala de frână. Este epuizant ! Vreau să înaintez, dar trebuie să stau pe loc. Am un magazin, dar nu-l pot deschide, am piciorul pe pedala de accelerație, aș vrea să deschid magazinul cât mai repede, dar nu pot. Și asta este epuizant. Nimic nu poate fi mai rău decât să fii împiedicat să acționezi.   

4. Amenințările

Cred că le-am auzit foarte clar în Quebec, dar le-am auzit și-n alte țări, pentru că eu acopăr toate țările. Când l-am auzit pe dr.Arrudaspunând ”Nu mă siliți să trimit armata pe străzi !” ”Am să vă închid din nou dacă nu purtați mască, dacă nu sunteți suficient de docili !” Deci este o întreagă serie de amenințări foarte explicite, foarte deschise. Quebecul e moț în frunte în sensul acesta (Nici România nu stă deloc prost cu cinismului acestor amenințări, de la degetul ridicat amenințător de președintele țării la fiecare apariție televizată, până la amenințările cu lumânări și sicrie proferate de medici la adresa celor care „nu cred” în ce le spun autoritățile și care nu s-ar supune regulilor – n.n.), pentru că în țările europene pe care le-am urmărit, amenințările sunt mai voalate, ceea ce de altfel nu înseamnă mai mult confort în plan psihologic. [Am observat că am fost infantilizați], ni s-au adresat ca și cum am fi avut 3-4 ani. Unu, lipsiți de sistemul nostru imunitar și doi, lipsiți de capacitatea noastră de a hotărî ce e bun pentru sănătatea noastră.    

5. Indulgențele ocazionale

Indulgențele au o rezonanță cu Biserica Catolica, cea care la un moment dat vindea indulgențe marilor păcătoși, spunându-le : ”veți ajunge în rai dacă plătiți Vaticanul”. Indulgențele ocazionale înseamnă că din timp în timp vi se face o favoare. [Cum ar fi] Prestația Canadiană de Urgență (sprijin financiar acordat de guvernul canadian întreprinderilor și muncitorilor independenți ). Se spune : ”Vă izolăm, dar în mărinimia noastră, dăm drumul la tiparnița de bani, fără să vă spunem că va trebui să plătiți pe urmă cu impozitele voastre”, nu numai pentru ca PCU este impozabilă, pentru că ne-am fi putut imagina un sistem fără impozite, adică dacă este un sprijin  de urgență, de ce ar trebui să plătim un impozit în plus pentru ceva ce ni se dă deoarece am fost siliți să ne izolăm ?” Nu are nici o logică. Nu înțelegeam că se poate pune impozit. Dar ceea ce nu ni se spune este că timp de 15 ani noi, populația, într-o economie adevărată, o să plătim dobânzile la împrumuturile care s-au făcut de la băncile private care sunt déjà niște multimiliardare indecente și care de fapt au pus la cale acest hold-up financiar. Și cine va plăti iarăși oalele sparte ? Noi ! Și cine va profita ? Bancherii, cei care au provocat acest haos financiar. Deci indulgențele ocazionale înseamnă că-ți dăm și ție, mărunt cetățean ascultător, un ajutor financiar pentru că vrem să avem grijă de tine. Și aceasta seamănă confuzie în oameni : ”Totuși, guvernul e de treabă cu mine, deci n-o să mă revolt împotriva guvernului !”  (Micile „indulgențe” sunt, de fapt, recompensele pe care autoritățile le acordă celor care afișează conformism și adeziune față de reguli, oricât de aberante; nu e vorba doar de recompense financiare – n.n.)

6. Demonstrația de atotputernicie

Este inversul indulgenței ocazionale. „Am putere de viață și de moarte asupra voastră.” În calitate de anchetator care torturează persoana interogată, ”am puterea să hotărăsc să te las să putrezești într-o închisoare din Guantánamo, sunt atotputernic. – Da, dar am drepturi ! – Da ? Și cum o să faci să ți le ceri? Eu sunt atotputernic. Eu hotărăsc dacă poți să telefonezi sau nu.” Și aceasta este o indulgență, nu-i așa ? Și aici e o adevărată demonstrație a atotputerniciei. NOI hotărâm ce este comerț esențial și ce este comerț neesențial. Mi se spunea recent că cei care vor călători și nu vor respecta cele 14 zile de autoizolare la întoarcere, riscă o amendă de până la un milion de dolari. Și aceasta este tot o manifestare a atotputerniciei. Oamenii aceștia se comportă ca și cum ar avea imunitate absolută. Ca să se asigure, parlamentarii francezi au votat o lege care-i imunizează în cazul în care ar putea fi urmăriți în justiție la sfârșitul gestionării crizei (Și Arafat a cerut imunitate pe timpul stării de urgență pentru achiziții – n.n.). Odată ce adevărul va ieși la lumina zilei, nu vor putea fi urmăriți în justiție decât dacă se reușește să se demonstreze că au fost de rea-credință.  

7. Degradarea

Persoana va fi pusă în situația de a se degrada. În domeniul interogatoriilor de la CIA, de exemplu, persoana interogată nu avea posibilitatea să se spele cu săptămânile, uneori cu lunile. Acestea sunt degradări fizice. Dacă ne uităm la criza covid-19, e ceva ce nu s-a întâmplat încă, dar e pe cale să se întâmple. Adică asistăm acum la o pierdere a puterii de cumpărare, la o explozie a șomajului.  Trebuie să mai amintesc oare că aici, în Quebec, de la începutul pandemiei până acum ne apropiem de 20 000 de falimente ale întreprinderilor, dintre care multe sunt provocate de închidere, de reluarea economiei în condiții care sunt nerentabile pentru unele întreprinderi? Sunt antreprenori care au preferat să nu-și redeschidă restaurantele pentru că și-au spus că nu este deloc rentabil în condițiile care li se impun. Ni s-a făcut un cadou otrăvit când ne-au spus ”Deschidem”, dar în realitate deschidem punând o distanță de 2m între mese, etc, etc. Și acesta este doar începutul. O parte dintre antreprenori, dintre privați au supraviețuit de 6 luni încoace, de când s-a încheiat izolarea, din rezervele lor financiare. Cât or să mai ajungă rezervele acelea ?

Când auzim autoritățile de sănătate publică spunându-ne că e o certitudine că vom avea un al doilea val, ceea ce e complet aberant în plan științific, nu poți să prevezi un al doilea val, decât dacă ești Doamna Soleil (vestită astroloagă și „clarvăzătoare” – n.n.) cu globul ei de cristal și să spui că va fi un al doilea val. Sau să-l provoci în mod artificial, printr-o umflare artificială a cifrelor. Se vor manipula iarăși statisticile, se va băga din nou frica în oameni și așa vom avea un nou val. Și aici mă tem de mișcări de protest mai violente. Sper să nu ajungem acolo. Ceea ce se întâmplă acum e că din ce în ce mai mulți oameni își pierd slujbele, nu-și vor mai găsi de lucru pentru că și întreprinderile se vor închide, întreprinderi care nu erau în pericol. Se știe că în economie sunt întreprinderi care mor din primii trei ani de existență și e normal, asta face parte din ”selecția naturală”. Dar întreprinderi care  merg bine de 10, 20, 30, 40 de ani și dau faliment, asta ridică semne de întrebare, e o situație nouă. Aceasta va duce la degradare. Este ceea ce Naomi Klein, cercetătoarea canadiancă, a numit terapia de șoc. Ea explică foarte bine în cartea La stratégie du choc (Doctrina șocului, pentru ediția romanească, Ed. Vellant, 2009) că poporul este adus în stare de șoc, iar degradarea în plan monetar, financiar, este o metodă excelentă de a aduce poporul în stare de șoc, adică în stare de penurie financiară. Din moment ce oamenii sunt în stare de șoc, îi poți face să accepte orice. Dacă acceptăm că va fi un al doilea val, acest scenariu riscă să se împlinească. Și atunci vom fi într-o asemenea mizerie, încât oricine va fi gata să accepte orice. Aceasta face parte din planul lor. Nu degeaba World Economic Forum a anunțat în luna iunie ceea ce ei numesc ”The Great Reset”, prevăzut pentru ianuarie 2021 și care ar duce potențial la dispariția schimburilor monetare așa cum le cunoaștem, în favoarea cripto-monedei, o monedă dematerializată. Aceasta va împiedica micul comerț, micile schimburi între particulari.             

8. Cereri stupide impuse prizonierilor anchetați

Aici nu-i nevoie să vă desenez… Când le ceri oamenilor să poarte mască în exterior dar le spui că de îndată ce se așează pe o bancă să-și mănânce sandvișul, nu mai au nevoie să poarte masca, sau dacă fumează pot s-o dea jos. Virusul va avea răbdare, se va ține departe de tine, pentru că se teme de fumul de țigară. Deci cererile stupide impuse, precum distanța de 2m nu au nici un fundament. Aștept în continuare ca dr. Arruda, Olivier Veran în Franța, Maggie De Block în Belgia să-mi arate cel mai mic studiu care dovedește că măștile sunt utile, eficace, în cazul bolilor infecțioase. L-ați intervievat pe profesorul Denis Rancourt care a demonstrat în detaliu, în mod strălucit că nu. Aștept în continuare ca Arruda și compania să-mi arate primul studiu care dovedește că distanța fizică previne transmiterea unei boli infecțioase. Aștept în continuare primul studiu care mi-ar demonstra că s-au salvat vieți datorită izolării. Îi trimit pe ascultătorii noștri la lucrările lui Gérard Delépine care este cancerolog și biostatistician în Franța și care a făcut calculul cu cifrele de la OMS, demonstrând că țările care au aplicat cu cea mai mare strictețe măsurile de izolare, sunt țările care au cei mai mulți morți la milionul de locuitori. Așa că Arruda să nu vină să-mi povestească mie că am salvat 60 000 de vieți în Quebec. Pe ce se bazează ? De altfel, el relua niște cifre date de Neil Ferguson de la Imperial College din Londra pentru Franța ! Franța care are 70 000 000 locuitori, în timp ce noi, în Quebec, avem 8 000 000 de locuitori. Deci pe Arruda nu-l deranjează să vină cu statisticile care-i convin. Ce face el nu-i știință, ci politică. Aceasta este manipulare și tortură psihologică. Când mă uit la Carta de coerciție a lui Biderman, pe care am descoperit-o datorită lui Amnesty International, e clar că intrăm în cele opt criterii. Gestionarea crizei de coronavirus se potrivește cu cele opt criterii ale condițiilor de aplicare a torturii psihologice a întregii omeniri. Aș fi curios să aflu cât a primit fiecare conducător în bani, promisiuni  sau amenințări încât să fie atât de docil față de o minoritate minusculă de psihopați miliardari.” 

 

Sursa http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/interviu-cu-jean-jacques-crevecoeur-despre-gestionarea-crizei-pandemice-ca-o-tortura-psihologica-si-manipulare-a-maselor/

 

9 Comments

  1. Cand intalnesti pe unul ca Gab,fluturasul ce comenteaza anterior,te apuca un fel de manie tampita impotriva prostiei omenesti sau impotriva excrocilor care vor sa prostesca lumea.Domle Gab,ce-o fi insemnand pe limba ta asta ?gab…?,autorul prezentarii situatiei lumii actuale,in articolul de mai sus este autorul cu bun simt ,care incearca sa ajute mintile minuscule sa inteleaga activitatea borfasilor lumii.Si se pare ca matale faci parte din gasca astora.

  2. Nelu

    Finlanda sa fie printre cele mai bune tari din lume ? Care nu aplica deloc (sau aproape deloc) tortura ? Cum e atunci cu copiii doctoritei Smicala ?

    • Ai dreptate cu Finlanda, dar eu zic că in toate țările scandinave este la fel.
      Se doreste dezumanizarea de la vârste fragede.

  3. satan existã

    Un articol excepțional care trebuie readus pe acest site(și nu numai)în fiecare lună când se prelungește această stare de alertă;sau de urgență; fiindcă următoarea cred că va fi de urgență.

    • Izabela

      Interesant articol dar trist cum au put uni sa manipuleze atâtea tari pt a crea aceasta pandemie care să distrugă economia tuturor țărilor. Dar totuși eu cred ca totul a plecat de la chinezi acest virus a fost scăpat intenționat din laborator și tocmai deaia chinezi acum nu mai au restricti economia lor merge mai departe.

      • capcaun

        Dar se pune intrebarea: China exporta in toata lumea si ce interes ar fi avut sa distruga economiile tarilor care nu mai pot importa din China?

  4. Ami

    👍👏👏👏👏

  5. Marius

    Domnul Jean Jaques “Crapa-Inima” (traducerea numelui sau) are dreptul la opinie, ca orice cetatean. Nu are nici o publicatie in fizica cuantica sau ne-cuantica, al carei studiu l-a abandonat de altfel in anii ‘80 – Universitatea Namur. Este autointitulat filosof, fara studii in domeniu si fara publicatii de specialitate. Este de profesie trainer personal si activ pe retelele de socializare in domeniul media. In rest, repet, poate avea o opinie in orice privinta, cu aceeasi expertiza in pandemii si virusologie ca oricare cititor.

    • Tudor

      Și Bill Gates?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *