Cap limpede

Ne-am dat dracu’, suntem murdari de engleză până la urechi

         Romgleza noastră cea de all days! Mi-a zis azi o prietenă că e in a hurry, […]

 

       Romgleza noastră cea de all days!

Mi-a zis azi o prietenă că e in a hurry, că se grăbește la job pentru un meeting office cu CEO. Practic, a chemat-o directorul să îi facă o cafea. Și am inteles-o, lucrează la multinațională, așa că jumătate din cuvinte îi vin in engleză. E assistant director, adică secretara directorului, dar, la așa denumire, când ajunge câte un meșter sau un instalator de AC prin companie crede că ea e numărul doi.

Alt amic, cu care m-am întâlnit la bus în stație, mergea la training. Pregătirea și instrucția sunt noțiuni perimate, acum se poartă training. Una e să zici: mă pregatesc să ajung magazioner-șef la Lactate și alta e: „fac un training să fiu operațional chief of Milk & Cheese Departament.” Acum lucrează part-time ca promoter. Adica, pentru cei mai putini obișnuiți cu romgleza: împarte flyere (fostele pliante) pentru un Gym (fosta sală de sport) si este plătit pentru jumătate de normă.

Afara e un freezing rain de te omoară. Aș fi vrut să zic măzăriche, dar mi-e că nu mă mai înțelege nimeni.

Intru la supermarket să grab a snack. Snack, pentru că „gustare” îmi pute. Apropo, stiu cam am preluat „supermarket” de la americani, dar nouă nu ne-a fost de-ajuns, asa ca am inventat hipermarket-ul.

Dacă exista cineva care să imi spună care e diferența dintre supermarket si hipermarket, îi dau 10 apple juice! Că sucuri de mere am vazut că nu mai au la raft. Optez între un snack cu steak și unul cu ham.

„Friptură” sună din secolul trecut, iar șuncă nu mai mănâncă nimeni azi. În definiția românească, hypermarket-ul cuprinde 1,2…. supermarket-uri plus alte magazine. Atunci care mai este diferența între un hypermarket și un mall? Sau mall-ul e gigamarket?

Ajung la birou, unde fetele vorbesc despre fashion și make-up. Moda nu mai este un cuvânt la modă, iar machiajul moare și el. Pentru că oricât de agramat ai fi, daca știi trei cuvinte în engleză păcălești 5 fraieri. E în trend, nu în tendințe, să arunci cuvinte în engleza. O colegă account si-a făcut un tatoo pe body (tatuaj pe corp ar suna de-a dreptul obscen, numai marinarii își fac tatuaje). O să ni-l arate la party-ul din weekend. Nu la petrecere, să nu înțeleagă cineva că e cu taraf. Doamne ferește! For God’s sake!

În muzică nu mai avem orchestre sau formații, ci band-uri. Pentru că, nu-i așa, orice mizerie ai cânta, altfel sună „Costel de la Calafat Band.” Care Costel Band nu mai cântă trei manele și doua melodii furate, ci efectuează un performance fusion-evergreen și manele!

Cartelele sunt prepay, nu preplatite. Nu le mai cumpărăm, ci le shopping-uim (da, am auzit asta), după ce luam cereal bars de la raionul Diet și toast de la Bakery.

Un coleg de la advertising, nu de la publicitate, că e un cuvânt perimat, ne spune în coffee break că la televizor a vazut un Breaking News: Iohannis a ținut un scurt briefing, așa a zis prezentatorul. Nici măcar el nu mai face conferințe de presă, pendulează între un scurt briefing și silent briefing.

Vă las acum, trebuie să ajung la un agreement cu un coleg, dacă poate el să facă el în locul meu un meeting report.

Am luat din engleza cuvinte si le folosim prost. Confundam la greu „a acomoda” și „to accomodate” (a asigura cuiva cazarea, „audiența” și „audience” (public), „suport” și „support” (sprijin financiar). Traducem prin „a observa o lege” expresia „to observe a law” (a respecta o lege), pentru că ni se pare un verb cunoscut.

Nu conteaza cum vorbim, nu conteaza cât de prost combinăm limbile, important e să sune bine la ureche si să dam impresia că știm engleza, chiar dacă nu știm corect română.

Ați înțeles ideea: #uneori_mi-e_dor_de_Pruteanu.

                                                                                                               Mihai Untaru

 

 

11 Comments

  1. Cetățean responsabil

    Da, acesta-i adevărul. În studenție erau grupuri satiro-umoristice ce ironizau anumite comportamente „Ce mă nu ați mai văzut oameni de știință?”. Eu cred că la unii murdăria de engleză le trece de urechi. Dau sau primesc vouchere, nu bonuri, chitanțe, tichete, cupoane. Ei nu se mai focalizează, ei se focusează, ei nu realizează proiecte, ci drafturi, nu opresc un lucru, ci îl stopează, nu se mai deplasează într-un anumit loc, ci într-o anumită locație etc. Îi întreb pe când „locație de veci”? Tendința de turmă funcționează din plin, aruncă unul un cuvânt englezesc și rapid e preluat de turmă! Așa s-a ajuns și la expresia mult folosită ne la locul ei în ziua de azi, „distanțarea socială”. Pe cei care folosesc expresia, îi întreb, de când distanțarea socială se măsoară în meri?

  2. Cetățean responsabil

    Erată: Pe cei care folosesc expresia, îi întreb, de când distanțarea socială se măsoară în metri?

  3. Super tare! Respect!

  4. Tux

    Eu numesc asta “filipinizare” Incredibil de multe asemanari am descoperit intre filipinezi si…romani 🙁

  5. oioioi

    Nota (traduc)a(u)torului: “assistant director” sau “deputy director” chiar aia e: director adjunct…
    Secreatara e director(‘s) assistant.

    O mare scapare: expresia a “aplica” la…, atat de draga roglezitilor

    • Vechea frontieră

      Să nu uităm și de “patetic”, cuvânt folosit adesea cu înțelesul din limba engleză, acela de “deplorabil”…

  6. Florins

    Nu doar cuvinte preluam pe nerasuflte, ci obiceiuri (Valentine’S Day, Halloween) adoptam cu o prostie frenetica!
    Ce FACE Academia Romana? Francezii ( la nivel academic) au luat atitudine!
    Multor romani (n-ar trebui sa-i numesc romani) le pute limba romana, le este scarba de Romania, ar fugi oriunde! Niciodata tara asta n-a avut atat de multi tradatori care sa se laude cu asta, fara sa le fie teama de consecinte!

  7. adria

    Acolo unde nu există un echivalent, da, sunt de acord să importăm cuvinte (neologisme) dar să le adaptăm pe cât posibil la specificul limbii noastre.
    “În limba literară, neologismul intră firesc acolo unde e nevoie de el” spunea Sadoveanu.

    Când însă avem un echivalent în limba română, cuvântul împrumutat devine barbarism.
    Utilizarea barbarismelor NU te face să apari intelectual ci ridicol. Este aceeași dambla care ne-a lovit acum 150 de ani cu franțuzismele; vezi ‘Coana Chirița’ a lui Vasile Alecsandri.

    Două barbarisme des utilizate în ultimii ani, niciodată auzite înainte de 1990, mă deranjează în particular mai ales că le aud de la unii de la care am pretenții:
    — ‘a achiesa’ pentru care avem frumoasele echivalente românești ‘a accepta, a consimți, a aproba’, și
    — celeritate’ pentru care în frumoasa limbă strămoșească avem echivalentele iuțeală, rapiditate, repeziciune, viteză.

    Marele Hașdeu a încercat să lupte împotriva neologismelor mergând până acolo încât uneori a forțat nota; vezi propunerile lui pentru ‘cravată’ (gât-legău) și ‘batistă’ (nas-suflete).

  8. Da, dar unii chiar vorbesc engleza la munca si de-aia dupa o vreme iti vin in minte cuvinte in limba aia. N-as da francezii exemplu, ca aia au filme dublate etc si nu vorbesc 2 cuvinte in nicio limba. Am avut o discutie cu un francez si un indian, indianul vb engleza. Si a trebuit sa traduc pana si left gauche.
    Voi ati observat ca noi toti muncim la straini.

    • Cetățean responsabil

      Că „noi toți muncim la străini” nu-i o scuză ca să vorbești amestecând limbile, ca la Turnul Babel! Nu cumva este fudulia la mijloc? Fudulia că mai cunoști și o altă limbă. Ar trebui să urmezi exemplul francezilor, au denumirile lor, de exemplu pentru englezul nostru mouse au souris (șoarece în limba română), pentru computer au ordinateur, calculateur (în română ordinator, calculator provenite din franceză). Văd că ești fudul că ai fost în stare să traduci din engleză în franceză. Lauda de sine nu miroase a bine. Ca să nu mai spun și partea cu fudulul.

  9. Corneliu Turcan

    Cuvintele în engleză scăpate aleatoriu îmi sugerează o ciurdă de vaci pe un drum de țară, scăpând din când în când câte o balegă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.