Observator

Nedumeriri şi suspiciuni – Afacerea „GRIPA” (V)

         LUMEA: CLUBUL DRESORILOR & MULŢIMI NAIVE? În prima jumătate a acestui an, România a avut trei […]

 

       LUMEA: CLUBUL DRESORILOR & MULŢIMI NAIVE?

În prima jumătate a acestui an, România a avut trei surse principale de informare asupra situaţiei bolilor respiratorii infecţioase:
(1) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), care este o „instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătăţii, înfiinţată prin Legea nr. 329/2009” (Regulamentul de funcţionare din 2019 – anexă a Ordinului nr. 82).

(2) Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), parte din INSP şi

(3) Grupul de comunicare strategică (GCS). Despre această structură nu se cunosc prea multe lucruri. Cert este că a fost întemeiat prin Hotărârea nr 2 a CNSSU, din 24 februarie, prin care se decide „Înfiinţarea unui GRUP de comunicare strategică SUB COORDONAREA DSU cu reprezentanţi din toate instituţiile implicate” (art. 6).

Din moment ce GCS era coordonat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, iar acesta se afla sub conducerea lui Raed Arafat, nu tot dânsul avea sub control şi Grupul?

„Grupul de Comunicare Strategică de la Guvern va analiza știrile difuzate în online și poate propune suspendarea unui site în cazul în care acesta ar publica informații false” (Digi24, 16 martie). Oare (şi) de aceea, zece zile mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis avea să-şi exprime convingerea că SRI, având „capacitate de analiză şi de anticipare excelentă”, va fi „de un real folos factorilor de decizie angrenaţi într-o luptă dificilă de stopare a RĂSPÂNDIRII INFECŢIILOR cu noul coronavirus”?

Deşi România era în plină epidemie de gripă anunţată oficial de CNSCBT, Grupul de Comunicare Strategică s-a ocupat exclusiv de COVID-19, redactând buletine de presă ce au fost postate pe situl Ministerului Sănătăţii (primul, la 15 martie). De unde şi în ce temei obţinea informaţiile această structură cvasi-secretă ori de ce Ministerul nu s-a folosit decât târziu de propriul Institut naţional pentru sănătate publică (INSP) ştiu numai cei implicaţi.

De ce oare CNSCBT, care prezenta apariţia unor noi cazuri de „infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii)” şi de infecţii respiratorii acute severe (SARI), nu a adăugat şi COVID-19, care era o boală similară ca simptomatologie? CNSCBT nu avea acces la datele care îi erau furnizate lui Raed Arafat, pe căi încă neştiute? În primă fază, cel puţin, de „noul coronavirus” s-a ocupat exclusiv o mână de… iniţiaţi?

Faptele sugerează că, prin COVID-19 şi în numele apărării dreptului la viaţă, pot fi „justificate” orice abuz şi orice nenorocire (de la şomaj la înglodarea Ţării în datorii uriaşe – garantate cu ce?) şi că, de fapt, nu există Putere şi Opoziţie (nu discutăm excepţiile). Tot acum s-a văzut şi că, la o adică, puterile Statului se pot muta din cele trei palate pe ecrane de telefon (la concurenţă cu Învăţământul), fapt care le-ar permite să ne conducă şi din străinătate. Nimic bun pentru cei mulţi. Ca de obicei, toate pagubele lor sunt profit pentru câţiva.

                                                                      *
Un rol important a jucat şi o altă construcţie mobilată cu specialişti (deocamdată, anonimi şi dumnealor): „Grupul de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul Romaniei” (GSTSGBIC). Prima decizie a acestuia datează din 29 IANUARIE, când, sub semnătura lui Raed Arafat, se declară a fi „organism de suport tehnic al CNSSU”. În textul ei se face referire la Hotărârea nr. 3 a Comitetului Naţional Special pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU), hotărâre care încă NU EXISTA, fiind datată 28 FEBRUARIE 2020. Eroare de dactilografiere? Nu. Şi asta nu numai pentru că data se repetă de două ori (o dată într-o Anexă). Certitudinea ne-o oferă Hotărârea nr. 1 a CNSSU, din 2 februarie începe cu următorul articol:

„Art. 1 – Se aprobă propunerile de măsuri privind combaterea infecţiilor noului Coronavirus prevăzute în Hotărârea nr. 1 din 29.01.2020 şi Hotărârea nr. 2 din 01.02.2020 a Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul Romaniei.”

Să se fi grăbit domnul Arafat? De ce şi încotro, oare? De ce o fi făcut trimitere la un document inexistent încă? Plecase singur la drum sau a existat un plan în care fiecare ştia ce are de făcut, dar unii au fost mai înceţi şi s-au încurcat? Să nu le fi păsat?

Declaraţia făcută de şeful DSU la Digi24 (18 aprilie) are vreo legătură cu ceea ce pare să fie falsul mai sus prezentat? Să ne amintim: „Dacă cei care vin să controleze PESTE UN AN-DOI uită în ce am fost sau dacă au rămas acasă și n-au intrat în contact cu situația și vin să PEDEPSEASCĂ colegii care au lucrat, ATUNCI AVEM O PROBLEMĂ MARE” („Hotnews”, 18 aprilie).

Tot atunci, Raed Arafat mai afirmă: „Dacă cineva a făcut ceva pentru el [grijulie exprimare!], a folosit acest moment pentru a trage beneficii din achiziții, e foarte normal să fie URMĂRITE persoanele și ÎNCHISE. Dacă mergem pe OPORTUNITATE, pe faptul că cineva nu a respectat o regulă SAU a mers mai repede, ca să rezolve o problemă, atunci avem o mare problemă. Nimeni n-o să mai facă nimic pe viitor.” Drăguţ şantaj ministerial!

„Oportunitate” este cuvântul drag politicienilor, căci la adăpostul lui România a fost golită de bunuri şi de oameni, ajungând ceea ce este astăzi. Nimeni nu spune ca aceia care ţin frâiele Ţării să nu poată lua orice decizie care nu produce pagube. Dacă acestea apar şi, mai ales, dacă respectivii decidenţi au fost public atenţionaţi asupra urmărilor, de ce să plătească un neam întreg pentru prostia, încăpăţânarea sau ticăloşia lor?

Nu cu mult timp înainte, la 27 martie, mass media prezentase următorul fragment din discuţia lui Adrian Streinu-Cercel cu Mihai Gâdea („Antena 3”): „Adrian Streinu Cercel: Al doilea lucru este să apară un cadru legislativ care SĂ NE PUNĂ LA PAZĂ de ce va veni. După ce se termină bolâșnița asta, pandemia, or sa vină alții să ne tragă de mânecă: dar cum ați realizat voi achizițiile? Aici trebuie scos un cadru normativ cât se poate de clar care să stipuleze foarte clar că NIMENI NU VA AVEA VOIE SĂ SE ATINGĂ DE NOI în viitor. Dacă nu se va întâmpla așa, următorul pas va fi ca acest corp medico-sanitar să facă un pas în spate. Gândiți-vă că presiunea pe care o duce acest corp medico-sanitar în România în acest moment este fantastic de mare”.

Pe care „corp medico-sanitar” era o presiune „fantastic de mare”? Pe acela care se ocupa de „achiziţii” sau pe cel care trata bolnavii şi se molipsea de la pacienţi, din cauză că achizitorii nu-i ofereau materialele de protecţie necesare?

                                  CAZUL SUCEAVA

„Sentimentul meu este că se încearcă să se distrugă în noi tot ceea ce este omenesc” (conf. univ. dr. Radu Stoica, șef Secție A.T.I., Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală).

                                                        *
S-a făcut mult zgomot pe marginea celor petrecute la Spitalul Judeţean din Suceava, unde s-ar fi creat cel mai mare focar de COVID-19 din Ţară. Oare?

Când parcurgem informările săptămânale ale CNSCBT, constatăm că, scriptic, judeţul Suceava este singurul care, pe toată perioada EPIDEMIEI DE GRIPĂ (20 ianuarie – 17 mai), nu a avut absolut NICI UN BOLNAV INFECTAT CU VREUN VIRUS GRIPAL. Să nu fi observat Centrul situaţia stranie a judeţului Suceva, care figura cu zero infecţii respiratorii, când acolo gripa dusese la închiderea multor şcoli?
Să fi fost o omisiune premeditată? Nu ar fi unicul indiciu în acest sens, dar lipseşte răspunsul la întrebarea: premeditată – de cine?

Oricum ar fi, pus la cale sau nu, dacă ATUNCI au fost cu putinţă subraportări sau neraportări, ce ne-ar face să credem că ASTĂZI sau mâine nu ar fi posibilă şi varianta inversă, în care am fi fost bombardaţi cu cifre mari, dar ireale?

Dacă ar fi fost vorba de o omisiune, două, puteam să ne gândim şi la neglijenţă. Când lipsesc însă absolut toate cifrele privind gripa şi pneumoniile şi când Suceava este transformată în „fief” COVID-19, lucrurile se schimbă. În încercarea de a desluşi ce anume s-a întâmplat acolo, să ne uităm îndeosebi prin presa locului, căci aceasta putea să nu fie preluată de „centru” (lucru care s-a şi întâmplat), dar nu avea cum să-şi mintă sfruntat publicul cu care dădea ochii zilnic.

Să privim mai atent asupra bolilor care au trecut peste oraş – în adevăr sau numai în hârtii – încercând să vedem dacă închiderea spitalului şi carantinarea oraşului, plus cele opt localităţi din preajma lui, au fost întâmplătoare sau au constituit scopuri, atinse prin precara dotare a personalului sanitar de la Spitalul Judeţean Suceava cu echipamente de protecţie şi cu aparatul necesar testării COVID. Apariţia ajutoarelor doar după ce în locul medicilor suceveni au venit cei de la UPU-SMURD, iar apoi Armata, a fost accidentală?

                                GRIPA LA SUCEAVA

În luna februarie a acestui an, presa suceveană era informată asupra epidemiei de gripă şi, la rândul ei, îşi vestea publicul privitor la urmările imediate ale acesteia. Aproape că nu a fost săptămână în care mass media să nu anunţe închiderea temporară a unor şcoli. De exemplu, la 5 februarie 2020, „Monitorul de Suceava” vestea: „Numărul unităţilor şcolare ÎNCHISE din cauza răspândirii INFECŢIILOR RESPIRATORII crește de la zi la zi. Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Suceava a anunțat că șase unități de învățământ din județ au luat măsura suspendării cursurilor, din motive de absenteism cauzat de virozele respiratorii sau GRIPĂ.”

În ziua următoare, situaţia se complică: „Din cauza numărului mare de îmbolnăviri cu INFECŢII RESPIRATORII sau GRIPĂ, tot mai multe unităţi şcolare decid SUSPENDAREA CURSURILOR”.

„Obiectiv” (de Suceava) oferă (şi el) amănunte (6 februarie 2020):
„În ultima săptămână s-a înregistrat o CREŞTERE de peste 99% a numărului de îmbolnăviri de gripă față de nivelul așteptat, iar autoritățile au declarat EPIDEMIE DE GRIPĂ în România, pentru al doilea an consecutiv”.

În aceeaşi zi, în Capitală, domnul Adrian Streinu-Cercel informa prin „Mediafax” că „În gripă avem DOUĂ vârfuri febrile, aşa-zisa febră în DROMADER”. Oare? Dromaderul (Camelus dromedarius) nu este cămila cu o SINGURĂ cocoaşă? (La 9 iulie, Nelu Tătaru ne-a anunţat: „suntem pe a doua pantă ascendentă, suntem pe a doua cocoașă”.) În sfârşit, de la cele „două vârfuri febrile” să vină teoria celor care vorbesc de două valuri ale COVID-19? Nu ar fi un posibil indiciu că aşa-zisa „boală din Wuhan” face parte din „familia” gripelor? Conform aceleiaşi surse, în ziua următoare, Streinu-Cercel a spus „despre coronavirus: Simptomele sunt clasice, seamănă cu o gripă”.

  • „News Bucovina” informează la 20 februarie: „Alte 94 de cazuri de gripă diagnosticate clinic AU FOST RAPORTATE în judeţul Suceava în cursul săptămânii trecute.” „News Bucovina” adaugă că Ministerul Sănătăţii repartizase judeţului Suceava 52.460 de doze de vaccin împotriva gripei sezoniere, până în acel moment fiind vaccinate 51.460 persoane. Redacţia adaugă că „Șeful Secției de Boli Infecțioase din cadrul SJU Suceava, dr. Monica Terteliu, a declarat, joi, că în această secție erau internați 16 pacienți CU GRIPĂ, din care zece sunt COPII.”
  • 27 februarie: „Alte 78 de cazuri de gripă diagnosticate clinic au fost raportate în judeţul Suceava în perioada 17-23 februarie 2020, jumătate dintre pacienţii cu GRIPĂ fiind INTERNAŢI în spital pentru tratament. (…) // Conform DSP Suceava, în aceeaşi perioadă s-au înregistrat şi 552 de cazuri de PNEUMONIE, cu 97 DE INTERNĂRI, iar cele mai multe cazuri, 157, au fost diagnosticate la grupa de vârstă 5-14 ani, alte 120 de cazuri la grupa de vârstă 15-49 de ani şi 106 cazuri la grupa de vârstă 2-4 ani” („newsbucovina.ro).

Incontestabil, epidemia de gripă din sezonul 2019–2020 s-a manifestat şi în judeţul Suceava, iar cazurile „au fost raportate”. Deci, medicii suceveni îşi făcuseră datoria. Cum de gripele şi pneumoniile depistate de ei nu au ajuns în buletinele CNSCBT? A blocat cineva informaţia pe traseu? Cine? Se ştia că SARS-CoV-2 este pe drum şi i-a fost păstrat locul liber?

                                MĂŞTILE DE PROTECŢIE

România a trecut prin multe epidemii de gripă, dar s-a mai întâmplat vreodată ca măştile de protecţie să ajungă obiect de vestimentaţie, omul-fără-mască devenind într-o vreme aproape la fel de frapant şi de supărător ca unul despuiat? În ultima sută de ani, s-a mai întâmplat vreodată ca în toate unităţile sanitare din Ţară medicii să meargă la patul unui bolnav îmbrăcaţi în combinezoane de tipul Hazmat (HAZardous MATerials) sau, şi mai rău, să discute cu el prin telefon, de teamă ca nu cumva să-i sară virusul la gât? A devenit spitalul periculos ca un laborator în care se produc arme de distrugere în masă? Oare azi-mâine vom auzi de „sporul de mască”?

Boli contagioase sunt de când lumea. Cum s-or fi descurcat, timp de milenii, marile nume din istoria medicinei, fără să fie îmbrăcate ca şi când s-ar fi aflat pe o planetă străină şi ostilă? Până mai ieri, omenirea accepta ca pe un dat natural, firesc, faptul că în viaţa asta există şi boli, unele mortale.
Un exemplu, la nimereală: la data de 11 iulie, ora 14:05, Worldmeters număra pentru cele 193 de zile scurse din acest an 31.024.546 de morţi, din cele mai diferite cauze, majoritatea covârşitoare fiind naturale. Adică, în medie, aproape 160.749 de oameni ne părăsesc zilnic, fără ca asta să ne producă vreo tresărire. 31 de milioane de oameni reprezintă, aproximativ, populaţia României şi a Ungariei Ce ne-o fi apucat de la o vreme?

                                                                   *
„Monitorul de Suceava” titra sâmbătă, 8 februarie: „Ne întoarcem la măștile de tifon și pânză, cele de unică folosinţă se mai găsesc doar sporadic în farmacii”. Apoi oferea unele detalii: „Epidemia de gripă, creşterea numărului de viroze respiratorii şi SPAIMA de noul coronavirus din China au dus la creşterea cererii de măşti de unică folosinţă în farmacii. Cererea nu poate fi însă satisfăcută, pe de o parte deoarece importurile de măşti din China s-au BLOCAT, iar pe de altă parte deoarece farmaciile nu au avut stocuri mari, NEFIIND VORBA DESPRE UN PRODUS FOARTE SOLICITAT PÂNĂ ACUM.

Vineri dimineaţă, la majoritatea farmaciilor din municipiul Suceava nu mai erau măşti de unică folosinţă, iar la câteva se mai găseau în cantităţi foarte mici. La Sensiblu ni s-a spus că cel puţin 20 de persoane zilnic întreabă de măşti, iar la Dona, media celor care solicită măşti este de 30–40 de persoane/zi. «Furnizorul nu mai are pe stoc de două săptămâni», ni s-a spus de la farmacia Dona, de pe strada Curtea Domnească din municipiul Suceava. «Am încercat să facem comandă, dar NICI LA PRODUCĂTOR NU MAI AU», ni s-a explicat la farmacia Sensiblu de pe strada Ana Ipătescu. La farmacia Arsene, de pe strada Ana Ipătescu, stocul de măşti era epuizat, mai erau doar două cutii la farmacia de lângă Piaţa Mare din Suceava.”

Numărul măştilor de protecţie din magaziile farmaciilor se baza pe experienţa din anii precedenţi a spiţerilor. Cererea mult mai mare de anul acesta nu s-a datorat epidemiei de gripă, cu care oamenii erau obişnuiţi şi în timpul căreia NU purtau mască. Acest produs a început să fie căutat din frica de COVID-19, boală nouă, fără medicamentaţie, fără vaccin şi despre care, de câteva luni, televiziunile amintesc obsesiv cât de periculoasă este şi câţi morţi a mai făcut în ultimele ceasuri? Într-un scenariu într-adevăr conspiraţionist, s-ar fi pus întrebarea: să fi golit cineva piaţa, pentru a amplifica spaima multora?
Sub ameninţarea-cu-boala sau chiar cu un dosar penal, nu este acum CONSTRÂNS contribuabilul să facă diverse cheltuieli suplimentare? Nu a fost ameninţat chiar şi cu moartea, în modul cel mai brutal cu putinţă, dintr-unul dintre Palatele Capitalei, iar Raed Arafat nu a transmis protestatarilor că îi aşteaptă în spitale? Boala lungă nu înseamnă profit mai mare pentru cei de la care cumpărăm măşti, de parcă noi, care am avut o excelentă industrie textilă, n-am fi capabili să le producem? Când Parlamentul, Guvernul şi Preşedinţia la un loc nu sunt capabile să asigure pentru fiecare român nici măcar câte O CÂRPĂ de-o palmă, avem un Stat viu intelectual şi interesat de soarta celor din ai căror bani trăieşte sau doar o structură strufoasă, care poate să vândă roadele muncii altora ori să ia bani cu împrumut, dar se dovedeşte neputincioasă în a construi?

De la un timp, în Statele Unite, unii îşi construiesc buncăre, sperând copilăreşte că ar putea fenta un ipotetic război atomic. Noi nu am ajuns în etapa aceasta, dar suntem pe drum. Mulţi văzusem fotografii cu străzi pustii şi o lume de „mascaţi”. Ne-au fost oferite şi două-trei imagini cu oameni care zăceau pe asfalt sau se prăbuşeau ca seceraţi (fiind filmaţi, de cine?). Au fost nişte „făcături”, menite să sperie lumea? Nu ştiu, dar dacă ar fi avut legătură directă cu COVID-19, nu le-am fi întâlnit frecvent, peste tot în lume?

                                                                 *
„Suceava News”, 25 martie: „Ieri, polițiștii de la Economic au amendat cu 10.000 de lei două firme de pe raza Sucevei, întrucât comercializau fără respectarea legii și fără avize măști de protecție. De la aceeași operatori economici, ei au confiscat 298 DE MĂŞTI MEDICALE.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Suceava, Ionuț Epureanu a spus: «Ca şi aspect pe care vreau să îl aduc în discuție, măștile erau comercializate cu 3 lei/buc către agenți economici terțiari care la rândul lor le vindeau și cu 6 lei/buc. Cam asta au înțeles unii din starea de urgență…»”
Dacă de la două firme au fost confiscate numai 298 de măşti, întrezărim mari afaceri ilegale sau găinării?

Trei zile mai târziu, ziarul local anunţa: „Ieri, la prînz, o patrulă de la Poliția municipiului Suceava a depistat în Piața Mică un localnic de 43 de ani, în timp ce vindea măști și mănuși de protecție, fără documentele legale de proveniență.”

Evident, sunt mărunte ilegalităţi, dar ar fi fost posibile fără indolenţa Statului? De ce la sfârşitul lunii martie măştile şi mănuşile nu se găseau în magazine, deşi se ştia că lipsesc încă de la începutul lui februarie? La Cluj, unde aeroportul pare mai permisiv, unii erau gata să exporte puţinul rămas: „În urma sesizării polițiștilor de frontieră din aeroportul Cluj-Napoca, în baza Ordinului Ministrului Sănătății nr. 7 din 11.03.2020, Direcția de Sănătate Publică a dispus oprirea transportului unor colete, care urmau să fie expediate în Italia și conțineau 10.000 măști CHIRURGICALE, 17.000 măști MENAJ, 400 măști DE UNICĂ FOLOSINŢĂ, 45 de COSTUME DE PROTECŢIE medicală, 400 de BOTOŞI PROTECŢIE încălțăminte” („Suceava News”, 18 martie)

Cine era expeditorul şi de unde avea marfa? Incomode întrebări!

                                                                 *
Este adevărat că în China, încă de la începutul pandemiei, au fost deschise (zeci de?) mii de unităţi noi, care produc măşti de protecţie? Dacă „da”, sunt mai iuţi la minte decât restul lumii? Au avut (o vreme?) monopol tacit asupra acestor produse?

                                            AJUTOARE

În primele două decade ale lunii martie, la Suceava se vorbise numai de „lipsa acută de materiale de protecție pentru medici și personalul medical”, fiecare primind „o mască pe tură”.

  • 23 martie 2020. Consiliul Judeţean alocă 7 milioane de lei pentru achiziționarea a 44 aparate de ventilație, necesare secțiilor de Boli infecțioase și Pneumologie „pentru tratamentul cazurilor de infectare cu noul coronavirus SARS-CoV-2” („Suceava News”).
  • La 25 martie, domnul Nelu Tătaru ne-a liniştit: „Am închis total spitalul…”
  • 27 martie. Nelu Tătaru a semnat Ordinul nr. 523, care include Spitalul Judeţean „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava între acele „unități de specialitate care dețin în dotare echipament medical pentru EFECTUAREA TESTĂRII RT-PCR pentru identificarea virusului 2019-nCOV”? De ce o fi întârziat atât de mult? Nu-şi găsea stiloul?
  • 29 martie. News.ro: „Prefectul de Suceava, Alexandru Moldovan, reclamă Poliţiei faptul că unele asistente medicale din Spitalului Judeţean «sustrag dezinfectanţii pentru igienizarea spaţiilor, prin utilizarea unor recipienţi mici – sticluţe, borcănele şi alte asemenea recipiente, NEDETECTABILI VIZUAL, dar şi MĂŞTI şi mănuşi de protecţie destinate personalului medical».”

„Recipienţi mici … nedetectabili vizual”? Cine şi cum văzuse? Furau cu un degetar, în care puneau câteva picături, cu pipeta? Ca să fure măşti, acestea nu trebuiau să existe? Iar dacă se găseau, de ce nu fuseseră date personalului medical, lăsându-l să se infecteze?

  • 30 martie. „Suceava News”, citându-l pe prefect: „Ne bucurăm să construim împreună pentru Suceava! Azi au plecat din Bucureşti către Suceava 5000 de măști ffp2 N95, din care 500 sunt fără plată.”
    În aceeaşi zi: „SJU Suceava a fost dotat cu un sistem modern de determinare a anticorpilor generaţi de infecţia cu SAR- CoV- 2, care se află în proceduri de instalare şi testare.”
  • 3 aprilie. „Angajaţi ai Serviciului de Protecţie şi Pază au donat Spitalului Judeţean Suceava 5.000 de măşti, 5.000 de mănuşi şi 600 de combinezoane” („Agerpres”).
    În aceeaşi zi, Nelu Tătaru anunţă: „Mâine va începe testarea pentru tot personalul medical [al Spitalului Judeţean]. Cine va fi apt de muncă va începe să lucreze.”
  • 7 aprilie. Eugen Tomac şi liderul judeţeal al PMP au donat „5.000 de măști de protecție sucevenilor aflați în linia întâi a luptei împotriva coronavirusului…” (svnews.ro)
    Gesturile par frumoase, dar nu reprezintă o recunoaştere implicită a faptului că aceste produse lipseau la Suceava (fiind, însă, în uşor excedent la SPP)?

Oricum, era tardiv. Spitalul fusese închis şi transformat în stabiliment COVID, iar oraşul se afla în carantină. Când vezi cum ajutoarele vin numai când este prea târziu, să nu te întrebi „de ce”? A DORIT cineva ca Spitalul Judeţean din Suceava să treacă prin experienţele cunoscute? Să fi tânjit unii-alţii să avem şi noi micuţa noastră Lombardie? Să intrăm odată în rândul lumii bune? Dacă Lombardia şi Veneto aveau 11 comune „roşii” (Vo’ Euganeo, Codogno, Castiglione d’Adda, Casalpusterlengo, Fombio, Somaglia, Maleo, Bertonico, Terranova dei Passerini, Castelgerundo şi San Fiorano), noi am pus la bătaie 8 sate, plus un oraş? Foarte bine! Ce, suntem mai fraieri?

                                                               *
Epidemia de GRIPĂ şi diverse alte INFECŢII RESPIRATORII sunt dovedite prin pacienţi şi prin documente. În cazul gripei, analizele de laborator au confirmate prezenţa viruşilor AH1, AH3, A nesubtipat, B precum şi coinfecţii (viruşi A şi B). Cum au dispărut subit, lăsând locul COVID-19, o boală cu simptome identice?

                             INFORMAŢIILE PREŞEDINTELUI

■ În timpul conferinţei de presă din 24 februarie 2020, Klaus Iohannis ne-a asigurat: „Vreau să fiu foarte clar, NU AVEM NICIUN CAZ DE CORONAVIRUS înregistrat în România până în prezent, dar va trebui să fim pregătiți dacă lucrurile evoluează negativ. (…) // Autoritățile române AU LUAT MĂSURILE CARE SE IMPUN PENTRU A PREVENI CONTAMINAREA cu acest virus, dar trebuie să insiste pe măsurile de comunicare eficientă și informare corespunzătoare a populației. // Fac un apel la CALM către cetățeni și îi îndemn SĂ SE INFORMEZE CORECT, să fie vigilenți și să respecte normele de igienă și sfaturile pe care le oferă medicii pentru a se proteja.

■ Până să înceapă reuniunea Grupului de Lucru Interinstituţional pentru evaluarea impactului economic, financiar şi bugetar asupra României, generat de efectele epidemiei COVID-19 (11 martie), preşedintele Klaus Iohannis a făcut câteva declaraţii: „Înainte să spun câteva cuvinte despre măsurile pe care probabil le vom discuta, două veşti care mi s-au părut bune despre criza sau boala generată de coronavirus.
M-AM INTERESAT un pic de starea celor care au fost găsiţi pozitiv, deci cei 30 şi, care sunt DECLARAŢI bolnavi şi am constatat că starea lor generală este bună. Mai exact, mai mulţi dintre ei nu au NICIUN FEL DE SIMPTOM. Mai mulţi dintre ei au simptome foarte uşoare, de TIP RĂCEALĂ. Câţiva au simptome de TIP GRIPĂ. Până şi persoanele mai în vârstă, care au şi alte probleme de sănătate, au o stare generală acceptabilă.

Asta ca SĂ DEMITIZĂM UN PIC BOALA, fiindcă am citit câteva articole ieri, unde se vorbea despre un VIRUS UCIGAŞ, într-o manieră foarte APOCALIPTICĂ.

Deci, la noi, până acum, avem noroc şi cei GĂSIŢI CU CORONAVIRUS au o stare generală de multe ori mai bună decât poate s-ar fi aşteptat unii. (…)

Repet însă – nu putem să lăsăm totul în seama autorităţilor. Trebuie şi noi, fiecare, să acţionăm responsabil, să evităm panica, SĂ EVITĂM ISTERIA.”

Preşedintele pare să încerce să bagatelizeze starea reală de sănătate a populaţiei. În vreme ce persoanele declarate ca suferind de „boala generată de coronavirus” fie aveau „simptome foarte uşoare”, fie nici atât, „fleacurile” de răceli şi gripe omorâseră până pe 8 martie 63 de oameni (aproape cât la „Colectiv”), dar nici nu erau amintite. În luna mai, Stoian Alexov, președintele Asociației Bulgare de Anatomopatologie, a declarat: „La gripa sezonieră avem un virus care poate determina moartea unui tânăr, fără o altă boală prezentă. Cu alte cuvinte, infecția cu coronavirus este o infecție care nu duce la moarte. Dar gripa poate duce la moarte.” (Citatul este preluat din interviul acordat la 13 mai lui Stoicio Kaţarov, președinte al Centrului pentru protecția drepturilor cetățenilor, şi este urmare a video-întrunirii din 8 mai a Societăţii Europene de Patologie – întrunire la care Alexov nu a participat, dar a transmis întrebări la care i s-a răspuns. Pe noi ne-o fi reprezentat cineva? Dacă da, ce-o fi vrut să afle specialistul nostru?)

După încheierea reuniunii sus-invocate, Klaus Iohannis a dat (gratis!) cunoscutul sfat: „Dacă vă uitaţi la televizor şi vedeţi politicieni care dau sfaturi la toată lumea şi le ştiu pe toate, eu vă sfătuiesc să SCHIMBAŢI CANALUL.”

Peste numai trei zile, a semnat decretul pentru instituirea Stării de Urgenţă. Modul în care s-au derulat lucrurile, jocul stupefiant al cifrelor şi altele asemenea pot să ridice întrebarea dacă nu cumva preşedintele A SPUS ADEVĂRUL atunci când, informat fiind („m-am interesat”), a vrut să demitizeze aşa-numitul „virus ucigaş”. Nu ştim. De aceea, persistă şi întrebarea dacă politicile României or fi integral rodul gândirii aleşilor noştri sau mai toţi au câte o ureche lăsată într-o cancelarie de aiurea, pentru o mai bună comunicare.

                    MONOPOL ASUPRA SĂNĂTĂŢII?

La 26 februarie, Directorul medical al SJU Suceava, Alexandru Mircea Macovei, şi şeful secției de Boli Infecțioase din Spital, dr. Monica Terteliu, au avut o scurtă întâlnire cu presa, care n-a pus prea multe întrebări. O prezint aproape integral.

„Al. Macovei: Toţi pacienţii care sunt simptomatici şi vin dintr-o zonă de risc – cele 11 comune din Italia şi din China – se vor prezenta pentru triaj la spitalul de care aparţin. Aici vor fi preluaţi de către un medic infecţionist, vor fi reţinuţi, se vor face analize de sânge şi aşteptăm rezultatul. Dacă este pozitiv – ferească Dumnezeu – se trimite la un centru unde se tratează această afecţiune, dacă se infirmă, ca şi în cazurile de până acum, pacienţii sunt trataţi PENTRU SIMPTOMATOLOGIA RESPIRATORIE RESPECTIVĂ.
Jurnalist: Păi staţi, că avem informaţii… de două tipuri. Să vină la spital la triaj sau să nu vină şi să sune la 112? Ce trebuie să facă? E neclar acum.
Al. Macovei: Pacienţii care au simptome – o răceală, gripă, dureri de cap, febră, rinoree, tuse – vin la spital.
Jurnalist 2: Până acuma spuneau să nu vină…
Jurnalist 3: (neclar) …să sune la 112.
Al. Macovei: (uşor surprins) Să suni la 112?
Jurnalist: Să suni la 112, să vină ambulanţa pentru victime multiple sau ambulanţa specială şi apoi să îi ducă direct în ambulatoriu la infecţioase la IZOLATOR, să NU vină la spital. Asta au spus de la DSP, asta a spus-o [subliniază] DOCTORUL ARAFAT.
Al. Macovei: Noi suntem pregătiţi pentru pacienţi CARE SE PREZINTĂ.
Monica Terteliu: Pentru că pacienţii se prezintă atât simptomatici, cât şi asimptomatici. Deci, tocmai pentru că sunt cu istoric de călătorie în Italia, în zonele care au fost descrise cu cazuri, zona Lombardia şi zona Veneto şi din această cauză în ultimele zile au fost NUMEROASE prezentări de pacienţi a-simptomatici [medicul subliniază prima literă], care au dorit să obţină doar informaţii şi să fie consultaţi, datorită acestei temeri că ar putea contacta sau ar putea să fi contactat în Italia coronavirus.
Jurnalist: Cam câţi pacienţi au venit de vineri încoace?
Monica Terteliu: În cursul zilei de ieri au venit 30 de pacienţi, iar cu o zi înainte au venit 6 pacienţi. Toţi cu istoric de călătorie în Italia, în zonele afectate.
Jurnalist: Toţi asimptomatici?
Monica Terteliu: NU. Drept urmare un caz a fost reţinut – este vorba de băiatul de ieri, în vârstă de 16 ani, care avea istoric de călătorie, dar avea şi simptome respiratorii: febră, dureri în gât, disfonie [răguşeală], tuse. Şi-atunci, s-a aplicat protocolul şi având în vedere contextul epidemiologic, istoricul de călătorie şi prezenţa simptomelor, s-a ridicat suspiciunea de infecţie cu coronavirus – motiv pentru care s-au trimis probe la centrul regional, adică la Iaşi, la Spitalul de boli infecţioase, Iaşi. Şi PROBELE AU IEŞIT NEGATIVE. Acelaşi protocol s-a aplicat şi în cazul de alaltăieri. (…) Există un formular pe care noi l-am pregătit, tocmai pentru a ajuta atât medicul epidemiolog, cât şi pe noi, ca infecţionişti. Un formular pe care pacientul îl completează şi în care declară pe proprie răspundere că prezintă sau nu simptome, alegând din mai multe variante simptomele pe care le prezintă. Pe baza acestui chestionar, pacienţii sunt îndrumaţi fie către izolare la domiciliu dacă bifează toate căsuţele cu „nu” (că nu prezintă aceste simptome) sau către secţia de boli infecţioase pentru anchetă epidemiologică şi consult, în cazul în care aceşti pacienţi prezintă simptome.
Jurnalist: Avem pacienţi în carantină până acum?
Al. Macovei: Nu. În carantină intră doar pacienţii CONFIRMAŢI.”

Pasajul de departe cel mai interesant este acela în care medicii spitalului află de la ziarişti că exista o indicaţie dată de DSP şi de Raed Arafat ca „pacienţii care au simptome … dureri de cap, febră, rinoree, tuse” să nu meargă la spital, cum făcuseră până atunci şi cum era firesc, ci să sune „la 112, să vină AMBULANŢA pentru victime multiple sau AMBULANŢA SPECIALĂ”, care „să îi ducă DIRECT în ambulatoriu la infecţioase la IZOLATOR”.

Prin introducerea apelului la 112 şi a salvărilor, la Suceava a fost înlocuit FILTRUL obişnuit, la care omul ajungea singur, cu unul aflat în bună măsură sub controlul lui Raed Arafat? A căpătat Salvarea un fel de MONOPOL asupra diagnosticelor puse infecţiilor respiratorii din Suceava?

Se pare că da. La 30 martie, „Evenimentul zilei” titrează: „TOATE SERVICIILE DE AMBULANŢĂ din țară au fost SUBORDONATE lui Raed Arafat. Șeful DSU a confirmat că ultima ordonanță militară permite structurilor pe care le coordonează, respectiv IGSU și ISU, să emită ordine OBLIGATORII, în starea de urgență.”
Aşadar, cine tuşea sau avea febră urma să fie luat cu salvarea, spre a fi dus „direct în ambulatoriu la infecţioase la IZOLATOR”, cu salvările SMURD? Anterior „directivei” domnului Arafat, dacă sunam la 112 şi ne plângeam că ne curge nasul, ne-ar fi trimis imediat un echipaj medical sau – mai cătinel – unul de poliţie?

Vechiul Ambulatoriu al spitalului sucevean avea 970 de metri pătrați. Anul trecut, s-au investit 7 de milioane de lei pentru a ridica unul nou (în total, la SJU Suceava s-au cheltuit pentru construcţii şi dotări 24 milioane), „într-o clădire separată, cu o suprafață totală de 4.070 de metri pătrați și are patru etaje, demisol și parter, unde vor fi amenajate cabinete de consultații, săli de intervenții, dar și camere cu paturi pentru internări de o zi pentru toate specialitățile din spital, fiind cabinete separate pentru adulți și copii. Noul ambulatoriu este construit pe latura de sud a spitalului, spre parcarea care deservește Unitatea de Primire Urgențe” („Obiectiv”, 14 iunie 2019).

Să fi fost o coincidenţă? Poate că da. Dar poate că nu, dacă ne gândim că Suceava este singurul oraş ale cărui cazuri de gripă au fost ASCUNSE de autorităţi ori că România a intrat pe „piaţa” COVID-19 îndeosebi prin Suceava şi prin dotările ei spitaliceşti. Oricum, domnul Raed Arafat devine tot mai interesant, iar partidele politice care îl susţin din Parlament, aşişderea.

                             DIN NOU, ASIMPTOMATICII

Ce înţeles dădeau în februarie medicii suceveni cuvântului „asimptomatic”? Monica Terteliu povesteşte în conferinţa de presă că „în ultimele zile au fost numeroase prezentări de pacienţi asimptomatici”, sosiţi din zonele Lombardia şi Veneto, dar respectivele persoane veniseră deoarece aveau „temeri că ar putea contacta sau ar putea să fi contactat în Italia coronavirus”. Dacă ar fi fost asimptomatici în actualul sens dat acestui termen, nu ar fi infectat mulţime de lume şi, în urma anchetelor epidemiologice făcute ipoteticelor lor victime, nu s-ar fi vorbit despre ei ca despre Vergil Chiţac, de pildă? N-a fost cazul. Ei doriseră doar să se elibereze de frica indusă de mass media şi de autorităţi.

Şi-apoi, din Italia, din China sau de oriunde altundeva din lume putea fi adus numai SARS-CoV-2? Viruşii gripali fug de călătorii cu paşaport românesc? De exemplu, în intervalul 30 ianuarie–1 februarie (presa n-a căzut la înţelegere asupra datei), o tânără profesoară de engleză din Suceava (32 ani) s-a întors în Ţară, venind din „provincia Kunming din China”. (Kunming este ORAŞ al provinciei Yunnan şi, orientativ, pe şosea, între el şi Wuhan sunt 1.650 km, adică aproape cât între Bucureşti şi Berlin – 1.731 km.) Având simptome de gripă, la o dată neprecizată, profesoara a fost internată la Spitalul Județean Suceava. Cineva, cândva, a socotit-o „suspectă de infecție cu coronavirus”, aşa că a fost transferată „cu o autospecială SMURD … la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași și a fost izolată” (ocazie cu care a fost buşită cu izoletă cu tot). De analizele ei s-au ocupat cei din Institutul „Matei Balș” din București, care au liniştit-o: avea gripă, nu COVID.

                                                                         *
„Șeful secției de Boli Infecțioase, dr. Monica Terteliu, a explicat că Hepatita C este ASIMPTOMATICĂ, NU PROVOACĂ SIMPTOME EVIDENTE sau supărătoare, însă afectează cu timpul funcțiile ficatului și degenerează în ciroze hepatice, cancer de ficat, insuficiență hepatică și poate duce la deces” („News Bucovina”, 20 februarie).

Exemplul poate fi edificator. BOALA este asimptomatică şi transmisibilă prin expunere la sânge infectat. Diferenţa fundamentală dintre un hepatic asimptomatic şi un ipotetic asimptomatic purtător de SARS-CoV-2 este aceea că, în vreme ce hepaticul este BOLNAV, virusul acţionând împotriva organismului său, celălalt doar ar transporta coronaviruşi, FĂRĂ SĂ FIE INFECTAT de aceştia, fiind un fel de taximetru pentru agenţi patogeni.

Dacă acest lucru este posibil, poate că n-ar fi rău să ni se explice mecanismul care ar bloca acţiunea virotică. Deocamdată, nimeni nu a spus nici CÂT TIMP durează starea de „asimptomatism”, nici CUM şi DE CE s-ar încheia.

De asemenea, nu este demonstrat nici că, în cazul COVID-19, asimptomaticul ar infecta pe alţii. Această categorie de pacienţi imaginari aduce a invenţie inspirată, e drept, din realităţi incontestabile. Nefiind documentată, până una-alta, rămâne la rang de găselniţă, un pretext. Probă în acest sens stă şi faptul că toate cifrele rulate referitor la numărul asimptomaticilor nu are la bază dosare medicale, ci simple estimări, ale unuia sau altuia. De aici şi plaja mare a variantelor: de la 0 la 80 la sută.

Recent, „Nature” a publicat un nou studiu al unor chinezi. Intitulat „Reconstruction of the full transmission dynamics of COVID-19 in Wuhan” acesta afirmă că în perioada 1 ianuarie–8 martie 2020, cei infectaţi cu SARS-CoV-2 la Wuhan au fost nedepistaţi într-o proporţi variind între 53 şi 87 la sută:
„We estimate 87% (lower bound 53%) of the infections before March 8 were unascertained, POTENTIALLY including ASYMPTOMATIC and mild-symptomatic cases…” (16 iulie 2020).

Fără să ofere cazuri documentate de paradoxali pacienţi asimptomatici ai unei boli simptomatice, autorii fac trimitere la studii precum: „PRESUMED ASYMPTOMATIC Carrier Transmission of COVID-19”;
„ESTIMATION OF THE ASYMPTOMATIC ratio of novel coronavirus infections (COVID-19)”;
„ESTIMATING THE ASYMPTOMATIC PROPORTION of coronavirus disease 2019 (COVID-19) cases on board the Diamond Princes cruise ship”.

Nimic cert. Până acum, asimptomaticul COVID-19 rămâne o ipoteză care nu pleacă de la fapte concrete, ci de la premisa că între cei infectaţi cu SARS-CoV-2 AR TREBUI să existe şi unii care nu au simptome şi nici nu dezvoltă boala, deşi nu au apărare imunitară, dar care i-ar putea îmbolnăvi pe alţii.

                                                         *
Cu câteva luni în urmă, chiar şi domnul Raed Arafat vedea altfel lucrurile. Drept dovadă stă „PROCEDURA OPERAŢIONALĂ pentru identificarea şi managementul persoanelor simptomatice/ASIMPTOMATICE”. Gândită de Grupul de suport tehnico-ştiinţific, asumată de Raed Arafat (vezi decizia nr. 4 din 27.02.2020) şi aprobată de CNSSU prin Hotărârea nr. 3 din 28 februarie, aceasta conţine (şi) următoarea definiţie:
„2. Persoană asimptomatică: persoana care are istoric de călătorie în zona afectată în perioada de 14 zile anterioare, cu sau fără contact apropiat cu o persoană simptomatică.”

Prin urmare, „persoana asimptomatică” nu este una care scuipă microbi, pe care îi ţine ascunşi în gât, ci una care a trecut printr-o „zonă afectată”, ocazie cu care se putea molipsi (ori ba). Dar numai COVID-19 este contagioasă? Europa nu are, an de an, şi gripă? Dacă domnul Arafat şi colegii specialişti au socotit că opţiunea suedeză era greşită şi credeau că printre românii întorşi în Ţară se aflau şi unii care, fără să ştie, erau „purtători de SARS-CoV-2”, pe care îl împrăştiau prin lume, n-ar trebui să dea socoteală cu toţii, pentru că nu au instituit carantina la frontiere şi nu i-au testat pe toţi noii-veniţi? Nu ar însemna că dumnealor nu numai că au zădărnicit combaterea bolii, ci, prin inacţiune, au şi contribuit la răspândirea ei?

                                                           *
Să ne imaginăm că, într-un context oarecare, o persoană sănătoasă inhalează viruşi SARS-CoV-2. Ce se întâmplă mai departe? Din momentul în care pătrund în corp şi până când începe – SAU NU – procesul replicării, viruşii nu sunt puţini şi inerţi metabolic? Pentru ca purtătorul lor să îi poată împrăştia, la rândul lui, nu trebuie să îi aibă în număr suficient de mare? Asta nu ar însemna că este obligatoriu să se multiplice? Iar pentru replicare viruşii nu au nevoie de celule vii, de gazde dintr-un anumit ţesut, de care se ataşează şi pe care le INFECTEAZĂ? Prezenţa respectivei infecţii nu este indicată prin SIMPTOME?
BOLNAVI ASIMPTOMATICI care suferă de o BOALĂ SIMPTOMATICĂ? Nu este o contradicţie flagrantă? A avea simptome uşoare este totuna cu a nu avea deloc? Ce mecanism biologic face ca o boală să aibă „exprimări” care variază de la nimic la moartea pacientului?

Cine şi când a născocit Asimptomaticul, ca persoană care ar răspândi virusul SARS-CoV-2, fără ca el să poată fi infectat de acesta, deşi corpul lui nu are anticorpi specifici, care să-l apere? Primii care s-au referit la o asemenea posibilitate au fost câţiva chinezi.

Apoi, „The New England Journal of Medecine” a publicat articolul „Transmission of 2019-nCoV Infection from an Asymptomatic Contact in Germany” (30 ianuarie). Povestea, pe scurt. La 19 ianuarie 2020, o femeie de afaceri din Shanghai a ajuns la München, unde, în următoarele două zile, s-a întâlnit cu o persoană dintr-un grup de patru, care aveau să se îmbolnăvească după plecarea ei. În timpul şederii în München (19–22 ianuarie), femeia nu a(r fi) prezentat simptome de boală (infecţie). Ulterior, însă, oficiali ai Agenției federale de sănătate publică din Germania, Institutul „Robert Koch” și ai Autorităţii pentru sănătate și siguranță alimentară din statul Bavaria au conversat cu ea şi au aflat că avea simptome (luase Paracetamol pentru a reduce febra şi acuza stare de oboseală şi dureri musculare). De aici, concluzia că nu era un pacient asimptomatic. Automat, articolul şi-a pierdut importanţa, fiind ulterior folosit ca fals argument (scris după ureche, fără a lua legătura cu pacientul).

Între semnatarii articolului îl găsim şi pe Christian Drosten, părintele „moleculei” necesare pentru a compara mostrele prelevate de la pacienţii depistaţi pozitiv, în cazurile de COVID-19. Publicarea textului fără să verificarea informaţiilor esenţiale nu i-a creat mari apăsări: „I feel bad about how this went, but I don’t think anybody is at fault here”.

În ziua următoatoare, peste Ocean, într-o conferinţă de presă la care a participat şi ministrul Sănătăţii din SUA, Alex Azar (fost preşedinte al Lilly USA, principala filială a grupului farmaceutic Eli Lilly), Anthony Fauci, director al U.S. National Institute of Allergy and Infectious Diseases, a amintit cazul chinezoaicei, admiţând ideea că asimptomaticii îi pot infecta pe alţii („the virus is transmitted in an ASYMPTOMATIC WAY”). Cum se produce infectarea? Ce mai contează? Ai un virus în plus, îl dai altora şi gata. Ce-i atât de complicat?

La 3 februarie, „Science” a găzduit studiul lui Kai Kupferschmidt, „Study claiming new coronavirus can be transmitted by people without symptoms WAS FLAWED”. A început o polemică nici astăzi încheiată. În timp ce unii făceau afirmaţii de tipul: „Asymptomatic means no symptoms, zero. It means you feel fine. We have to be careful with our words”, alţii inventau şi lansau formulări sugestive pentru asimptomatici – „the so-called SILENT SPREADERS of the coronavirus”.

Argumente privind teoria „răspânditorului tăcut”? A. Fauci relatează: „This evening I telephoned one of my colleagues in China who is a highly respected infectious diseases scientist and health official. He said that he is convinced that there is asymptomatic infection and that some asymptomatic people are transmitting infection.”

Oricât de puternică ar fi o convingere în sinea cuiva, fie el şi savant, aceasta poate fi socotită adevăr fără să fie dovedită? Nu trebuie să existe măcar o demonstraţie pur teoretică, din care să rezulte că AR FI POSIBIL ca un asimptomatic să transmită infecţia COVID-19? Abordările speculative nu dinamitează credibilitatea Specialistului?

În buletinul informativ nr. 46 (6 martie), OMS constată o situaţie scriptică, fără să şi-o asume. Potrivit multiplelor informaţii ale Organizaţiei, cam 80% dintre infecţiile provocate de SARS-CoV-2 sunt „blânde” sau n-au deloc simptome, 15% sunt severe, iar 5% duc la situaţii critice, necesitând ventilaţie artificială. Şi, fără motiv oare?, compară COVID-19 cu gripa: „These fractions of severe and critical infection WOULD BE higher than what is observed for INFLUENZA infection”.

OMS, 2 aprilie – „Asymptomatic transmission refers to transmission of the virus from a person, WHO DOES NOT DEVELOP SYMPTOMS. There are FEW REPORTS of laboratory-confirmed cases who are TRULY ASYMPTOMATIC, and to date, there has been NO DOCUMENTED ASYMPTOMATIC TRANSMISSION.”
La 8 iunie, OMS a informat public că, din datele existente, rolul „asimptomaticilor” în împrăştierea infecţiei poate să existe, dar este nesemnificativ. („From the data we have, it still seems to be RARE that an asymptomatic person actually transmits onward to a secondary individual. IT’S VERY RARE.”)
Afirmaţia a supărat multă lume, care, probabil, s-a şi exprimat rapid, dar aşa, mai pe sub masă. Nimeni nu i-a cerut public lămuriri Mariei van Kerkhove şi, mai ales, nimeni nu a oferit contraargumente. În ziua următoare, însă, presa anunţa: „Dr. Mike Ryan of the WHO said Tuesday that the organization is «absolutely convinced» that asymptomatic transmission is occurring and that wearing masks can help to cut the risk of passing the virus along” (globalnews.ca).

Deci, deşi nu cunosc cazuri documentate de transmitere asimptomatică, salariaţii OMS sunt „absolut convinşi” că acestea ar exista? Şi în mâinile dumnealor stă sănătatea omenirii?
Stoian Alexov, şeful patologilor bulgari, spune: „Opinia mea, pe care v-o dau în scris sub semnătură, este că OMS creează haos mondial, FĂRĂ SĂ AIBĂ DOVEZI REALE. Ca anatomopatolog întreb OMS: unde sunt dovezile tale? De ce nu am încercat să facem autopsiile acelor persoane, ca să știm exact de ce au murit? Au murit de sau cu coronavirus? (…) Nu am mai văzut o astfel de «reclamă» pentru un virus.”

Tot el mai afirmă: „În momentul de față [13 mai 2020] este o rezistență totală a anatomopatologilor din Europa, China, precum și Australia și Canada. Ei AU FOST PRESAŢI să declare un pacient cu coronavirus ca mort de nimic altceva decât de coronavirus. (…) Acum există OMS care NU DOREŞTE SĂ FACEM AUTOPSII. Nu mi-e clar de ce OMS nu dorește să facem autopsii, atunci când trebuie să dovedim care este puterea virusului. Presupun că OMS are informația că virusul nu este mortal.”

Dacă timp de luni de zile anatomopatologii din toată lumea au cedat unor presiuni, fără să o scuzăm, nu ne putem întreba, însă, dacă nu cumva şi OMS trece printr-un calvar asemănător? La urma urmei, organizaţiile internaţionale nu sunt alcătuite din persoane cu susţinere POLITICĂ în ţara lor? Anatomopatologii sunt într-o situaţia fundamental diferită? A mai auzit cineva ceva despre „rezistenţa” lor?

                                                                 *
La 9 iulie, OMS a postat studiul „Transmission of SARS-CoV-2: implications for infection prevention precautions”, care analizează şi măsura în care o persoană fără simptome poate infecta un om sănătos. Din primul paragraf, atenţionează că transmiterea asimptomatică nu trebuie confundată cu aceea pre-simptomatică: „To better understand the role of transmission from infected people without symptoms, it is important to DISTINGUISH between transmission from people who are infected who NEVER develop symptoms (asymptomatic transmission) and transmission from people who are infected but have not developed symptoms YET (PRE-symptomatic transmission).”

Paragraful următor începe cu o frază crucială în discuţia despre realii asimptomatici: „The extent of TRULY ASYMPTOMATIC infection in the community remains UNKNOWN.”

Acum vreo lună şi jumătate, o echipă de 9 chinezi a redactat studiul „Identification of RT-PCR-Negative Asymptomatic COVID-19 Patients via Serological Testing” (5 iunie): „This report presents the EPIDEMIOLOGIC and clinical characteristics of ASYMPTOMATIC individuals with SARS-CoV-2 infection that were UNDETECTED on RT-PCR tests in previous epidemiologic investigations probably due to the transient viral shedding duration”.

Să înţelegem că organismul avea anticorpi pentru SARS-CoV-2, dar lipsea virusul?
Dacă povestea Asimptomaticului ar avea bază ştiinţifică, ar mai reprezenta acesta între zero şi zeci de procente din totalul celor infectaţi, în funcţie de autor?

„Based on data extracted from China’s Infectious Disease Information System, 889 asymptomatic cases were identified among the 72.314 patient records, which accounted for only 1,2% of the total patients” („Identification of RT-PCR-Negative…”)

Noi câţi asimptomatici om fi contabilizat? Că bani am dat şi tot dăm, nu pentru a-i vindeca, ci pentru simpla lor PREZENŢĂ, atât de bine plătită!

Există studii care „nu au evidențiat diferențe semnificative în privința încărcăturii virale la pacienții asimptomatici și simptomatici, ceea ce indică potențialul de transmitere a virusului de la pacienți asimptomatici” („Depistarea contacţilor, 8 aprilie). Aşa este, dar asta presupune că ar fi şi adevărat? De pildă: „We did not observe significantly different viral loads in nasal swabs between symptomatic and asymptomatic” – „The early phase of the COVID-19 outbreak in Lombardy, Italy”, 20 martie. Este plauzibil ca asimptomaticul, care „culege” din întâmplare nişte viruşi inerţi metabolic, să aibă aceeaşi „încărcătură virală” cu persoana simptomatică, în corpul căreia viruşii se multiplică, dezvoltând boala (infecţia)?

                                                                       *
9 iunie, „Fr24News”: „La Dre Lynora Saxinger, médecin spécialiste des maladies infectieuses à l’Université de l’Alberta, qui a examiné la DOCUMENTATION DISPONIBLE sur le sujet, a déclaré qu’il était EXTRÊMEMENT DIFFICILE D’ÉTUDIER la transmission asymptomatique.
Saxinger a déclaré que la modélisation des données est «imparfaite» car elle fait des HYPOTHÈSES SUR LE NOMBRE DE PERSONNES ASYMPTOMATIQUES et effectue ensuite une SIMULATION sur le nombre de personnes qui pourraient ensuite les transmettre.
«Il y a UN GROS POINT D’INTERROGATION SUR LES DONNÉES RÉELLES dans les observations du monde réel avec asymptomatique [carriers]», a déclaré Saxinger.
«La propagation asymptomatique est un FEU DE POUBELLE en termes de données».”

                                                                       *
Redactat de opt chinezi, „A study on infectivity of ASYMPTOMATIC SARS-CoV-2 carriers” a fost publicat la 13 mai şi este rodul unei cercetări în timpul căreia 455 de persoane („35 patients, 196 family members and 224 hospital staffs”) au fost puse în contact cu o persoană testată pozitiv pentru COVID-19, dar care nu avea simptome. Timpul mediu de contact a fost de cinci zile în cazul salariaţilor şi de patru zile în cazul celorlalţi. La sfârşit, s-a constatat că nimeni din cei 455 nu contactase (corona)virusul, tomografiile, testele PCR şi analizele de sânge infirmând existenţa acestuia în organismul vreunui dintre ei.â

                                                                       *
Stoian Alexov, 13 mai 2020: „Principala concluzie a fost că autopsiile efectuate în Germania, Italia, Spania, Franța și Suedia au concluzionat că virusul NU este mortal. (…) Am întrebat și eu dacă există o diferență între autopsia unei persoane moarte din cauza coronavirusului și o alta, moartă din cauza gripei sezoniere. Alți doi medici din Italia au întrebat dacă există un anticorp specific … Pentru ambele întrebări răspunsul a fost NU, nu există un astfel de anticorp. Ceea ce au spus toți legiștii este că nu există cineva care să fi murit din cauza coronavirusului. Și voi repeta asta: nimeni nu a murit din cauza coronavirusului. (…) Când spunem că pacientul a murit din cauza Covid, ne referim la faptul că coronavirusul a dus la o pneumonie interstițială, după care a dus la moartea persoanei, fără alte boli în alte organe și în alte sisteme. Dar astfel de probe nu au fost găsite, nimeni nu a raportat acest lucru. (…) Este pentru prima dată în practica mea medicală de 30 de ani, când OMS anunță o pandemie înainte de a prezenta fapte care să sprijine acest lucru. (…) Nu știu de ce multe guverne și conducători de țări spun că oamenii vor muri din cauza asta.”

                                                                *
Se fac deducţii folosind studii de modelare. Computerul poate să ajute, oferind diverse estimări, dar numai în măsura în care îi oferi informaţii precise şi CORECTE. Or, în cazul numărului asimptomaticilor, nu trebuie ca, înainte de orice, să probezi existenţa lor în boala COVID-19? Nu trebuie să demonstrezi, prin cazuri concrete, nu prin simple afirmaţii, şi că pot transmite virusul?

Domnul Nelu Tătaru ne arată că nu: „Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat în această seară, pentru Digi 24, că în Suceava sunt până în 1.000 DE PERSOANE ASIMPTOMATICE, cu coronavirus, care circulă liber. (…) El a spus că trebuie să fie identificate aceste persoane asimptomatice PENTRU A NU MAI PROPAGA BOALA. // Tot în această seară, secretatul de stat Raed Arafat a anunţat că din cei 2.109 de români infectaţi cu noul coronavirus, 593 sunt în municipiul Suceava” („Suceava News”, 31 martie).

Povestea de la Suceava s-a ţesut din fire iluzorii, folosind bolnavi ipotetici? Dacă nu se deosebeau prin nimic de omul sănătos, puteai să-i identifici altfel decât prin testare? Dar cum să-i găseşti, când în Suceava nu s-au făcut teste nici măcar medicilor Spitalului Judeţean? Dacă erau o mie şi dacă virusul din laringele lor era „deosebit de contagios”, cum s-a spus şi încă se mai spune, nu erau cam puţini cei infectaţi? Într-un localitate care în 2011 avea 92.121 locuitori, tendinţa fiind de scădere, cât timp i-ar fi luat unei armate… biologice de 1.000 de indivizi pentru a împrăştia „noul coronavirus” în întregul oraş?

                                  CAZUL MANUELA ŞESTAC

Citez din spusele acestei doamne, aşa cum au fost consemnate de „Libertatea”, la 22 aprilie:
„Această afecțiune este deosebit de perfidă. Dacă într-o primă fază simțim că ni se întâmplă ceva, că facem febră, avem mialgii, ne doare capul, avem dureri în gât, este o suferință fizică, dublată poate de o frică de necunoscut, încetul cu încetul, sub tratament, o parte dintre noi depășesc aceste simptome. Apoi ne recăpătăm optimismul, ne vom face bine, vom merge acasă și credem că totul e foarte simplu. Numai că din nefericire nu este”.

Boala nu este perfidă, deoarece, atunci când există, „simțim că ni se întâmplă ceva” şi ne putem apăra (lucru care nu se poate spune în cazul infecţiilor insidioase produse de „slow” virusuri, care pot fi fatale). În scurta relatare de mai sus, ce simptome diferă de acelea ale gripei? Pentru „frica de necunoscut” să fie reponsabilă boala sau modul în care au prezentat-o specialiştii şi presa şi cel în care ne-am imaginat-o noi, ignoranţii? Mai spune doamna doctor că bolnavul de COVID-19 îşi recapătă optimismul, crezând că „totul e foarte simplu”. După care adaugă: „Numai că din nefericire nu este”. Adică? Ce anume nu este „simplu”? Revine boala? Nu. Explicaţia o găsim în ultimul paragraf: „Medicul a mai precizat că nu știe cum s-a infectat și că ia în calcul să dea în judecată spitalul județean din Suceava, devenit focar de coronavirus. Pe 16 aprilie, medicul Manuela Șestac a declarat pentru Libertatea, că are, de aproape patru săptămâni, rezultate pozitive de COVID-19. «Și testul de pe 13 aprilie mi-a ieșit tot pozitiv. Nu pot să-mi explic», spunea neurochirugul venit de la Suceava la Spitalul de Infecțioase «Sf. Parascheva» din Iași.”

Dacă înţeleg bine, pacienta depăşise simptomele, după care, timp de „aproape patru săptămâni”, testele au continuat să fie pozitive. Patru săptămâni înseamnă o lună. Dacă perioada de incubaţie a SARS-CoV-2 este de 14 zile (nu mai vorbim de săptămânile deja trecute, „sub tratament”), doamna doctor nu s-o fi întrebat cum reuşeşte acest coronavirus să rămână viu în corpul său, dar fără să producă simptome şi/sau semne? Nu s-o fi întrebat nici o clipă dacă nu cumva situaţia domniei sale este urmarea unei erori? Iar dacă testul a dat rezultate greşite timp de o lună de zile, mai poţi băga mâna în foc pentru rezultatul iniţial, în baza căruia a ajuns să fie tratată la Iaşi?

În sfârşit, ideea de a da în judecată Spitalul din Suceava, pentru că a devenit „focar de coronavirus” îi aparţine sau i-a fost sugerată? De ce nu cheamă în instanţă Statul Chinez? Sau liliecii? Sau chiar ticălosul de virus? Ba, dacă ne gândim bine, s-ar putea da în judecată şi pe sine, căci, deşi medic şi lider al Sindicatului Medicilor din Spitalul Județean Suceava, nu a acţionat eficient pentru a evita nenorocirea.
Neurochirurgul afirmă scurt: „Nu pot să-mi explic”. Dar a încercat? Mai adaugă: „Cazuri ca al meu, cu o lună de spitalizare, sunt din nefericire numeroase”. Dacă numeroase alte cazuri sunt INEXPLICABILE chiar şi pentru medici, poţi să mai crezi necondiţionat în rezultatul testului sau o atare realitate te obligă ca, măcar, să rememorezi cât mai fidel începutul bolii, în contextul de atunci, când epidemia de gripă şi alte infecţii respiratorii duseseră la închiderea unor şcoli?

UNDE AU DISPĂRUT, peste noapte, toţi viruşii gripali, care îmbolnăviseră întreg judeţul şi, la nivelul Ţării, au produs cel puţin 73 de victime?

                               ÎNCHIDEREA SPITALULUI

Între altele, în perioada rece, CNSCBT prezintă săptămânal buletine informative, conţinând evoluţia a infecţiilor respiratorii acute, viruşii care le produc, decesele etc., la nivelul Ţării. Iată ultima parte din evoluaţia numărului cazurilor de gripă clinică:
8.004 (săptămâna 08 – 17-23 februarie 2020);
5.642 (săptămâna 09 – 24 februarie-1 martie);
4.242 (săptămâna 10 – 2-8 martie);
2.417 (săptămâna 11 – 9-15 martie);
303 (săptămâna 12 – 16-22 martie).

Era a treia prăbuşire a numărului cazurilor de gripă, care, de data aceasta, se reducea DE OPT ORI. Observând anormalia, medicii CNSCBT repetă consemnarea făcută şi în săptămâna precedent: „SCĂDEREA MARCATĂ a numărului total de cazuri de infecţii respiratorii acute în săptămâna 16.03.2020 – 22.03.2020 comparativ cu cel din săptămâna anterioară poate fi datorat şi SUBRAPORTĂRILOR / NERAPORTĂRILOR furnizorilor de servicii medicale, puternic implicaţi în gestionarea situaţiei provocate de COVID-19”. (Precizarea va fi repetată în buletinele ulterioare, până la încheierea sezonului gripal 2019-2020.)

Să fie coincidenţă faptul că la începutul ultimei săptămâni menţionate fusese emis decretul de instituire a Stării de Urgenţă, care se referea la COVID-19, nu la GRIPĂ? Coincidenţe să fie şi descoperirea, fix atunci, a 11 medici din Spitalul Judeţean Suceava erau infectaţi cu SARS-CoV-2 şi faptul că în aceste două săptămâni a fost „rezolvat” Spitalul Judeţean de Urgenţă din Suceava?

Coincidenţă să fie faptul că, imediat după aceea, timp de două săptămâni (între 22 martie şi 6 aprilie), CNSCBT a încetat să mai emită buletine informative, de parcă brusc, din toată Ţara, ar fi dispărut complet „infecţiile respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii)”, precum şi infecţiile respiratorii acute severe (SARI)?

Tot coincidenţă să fie şi faptul că, în locul celor două buletine CNSCBT, a apărut aşa-numitul „Covid 19 Raport săptămânal de supraveghere”, ale cărui prime cifre au fost: 4.068 (numărul cazurilor confirmate) şi 196 (total decese)?

Spre deosebire de buletinele CNSCBT, care sunt asumate de medici cu nume şi prenume, cele cu sigla INSP sunt ale… instituţiei (adică ale nimănui). Din motive neştiute, rapoartele INSP au apărut în paralel cu datele oferite de obscurul Grup de comunicare strategică, ale cărui decizii sunt semnate de Raed Arafat. Coincidenţă!

                                                                *
● 23 martie. Mediafax: „Spitalul Judeţean din Suceava se închide. Va fi transformat în spital pentru bolnavii de COVID-19”.

Transformarea unor spitale în „unitate Covid” nu presupune lipsirea de asistenţă medicală a tuturor celor care suferă de oricare dintre celelalte boli? În vremuri normale, astfel de decizii nu ne-ar aminti de categoria acelor „fapte inumane ce cauzează suferințe mari sau vătămări ale integrității fizice sau psihice” (Codul penal, art. 439, „k”)?

  • 25 martie. „Suceava News” redă din spusele ministrului Nelu Tătaru:
    „AM ÎNCHIS TOTAL SPITALUL, am izolat tot ce însemna personal medical, am izolat tot ce a însemnat contacţi. Vom redeschide doar Unitatea de Primire a Urgenţelor, FĂRĂ SPITAL, în care să poată prelua, diagnostica şi dirija tot ce înseamnă caz non-Covid către celelalte specialităţi, că este Rădăuţi sau Fălticeni şi cazurile grave către Iaşi.”

Curând, „Agerpres” avea să ne informeze (vineri, 27 martie): „Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava s-a redeschis după decontaminare, ÎN PREZENŢA şefului UPU-SMURD Iaşi, Carmen Diana Cimpoeşu, şi a coordonatorului crizei COVID-19 pe Moldova, Lucian Indrei”.

De pe situl „capital.ro” aflăm că „prof. univ. dr. Diana Cimpoeşu”, coordonatorul regional al UPU-SMURD, a declarat că „O echipă formată de 16 MEDICI, ASISTENŢI MEDICALI şi INFIRMIERI de la UPU din cadrul Spitalului «Sf. Spiridon» din Iaşi asigură în această perioadă urgenţele de la Spitalul Judeţean Suceava”.

Tocmai se schimbase „garda” locală, cu una a „UPU-SMURD”?
Cei 16 magnifici din Iaşi or fi trimis către laborator şi probe spre a verifica dacă nu conţin VIRUŞI GRIPALI? Întreb, întrucât epidemia de gripă era INCONTESTABILĂ în Suceava, în vreme ce COVID-19 încă era ipotetic. Cum în buletinele informative ale CNSCBT judeţul Suceava continuă să apară cu zero infecţii respiratorii, să nu intri la idei în ceea ce priveşte scopurile „spitalelor COVID”? Au avut ele şi menirea de a rezuma investigaţiile strict la teste pentru SARS-CoV-2?

                                                                       *
30 martie. „Suceava News” titrează: „Şocant: 13 decese la Spitalul Judeţean Suceava înregistrate în perioada 22–29 martie confirmate cu coronavirus în 30 martie”.

Aşadar, în toate cele 13 cazuri, „confirmarea” a fost POST-MORTEM. Articolul precizează secţiile în care fuseseră internaţi (gastroenterologie, nefrologie, boli interne şi chirurgie plastică), dar nu se cunosc data, diagnoza, contextul şi, nu în ultimul rând, tratamentul. Ar fi interesant de ştiut UNDE se afla fiecare dintre pacienţi atunci când s-a stins şi CINE a înregistrat decesele, căci la 25 martie ministrul Sănătăţii declara: „Am închis total spitalul, am izolat tot ce însemna personal medical”.

La fel de important este şi răspunsul la întrebări precum: cine, când şi de ce a cerut testarea lor? a fost vreunul internat la ATI? câtor pacienţi internaţi în Spitalul Judeţean din Suceava (şi nu numai) le-a fost administrat exclusiv tratamentul pentru COVID-19?

Realitatea.net, 11 iulie: „Coronavirus afectează grav mai multe organe. Virgil Musta: «Pot fi afectate creierul, ficatul, pancreasul, rinichiul, intestinele»”. Aşa o fi, dar din ce şi-a construit domnul doctor asemenea certitudini şi cum stabileşte că respectivele afecţiuni nu au fost anterioare infectării cu SARS-CoV-2? Nu este o arie de acţiune cam prea mare pentru a fi credibilă? Dacă acesta ar fi tipicul infecţiei, n-ar trebui să se regăsească în mai toate cazurile? Câţi pacienţi au venit la spital pentru infectare cu coronavirus şi au plecat cu probleme la creier, ficat, pancreas, rinichi, intestine? În ce constă afectarea fiecărui organ în parte şi, repet, cum au fost ele determinate de domnul Virgil Musta?

Conform „Worldmeters”, China înregistra la 11 iulie 83.587 persoane infectate (0,66 la sută din numărul global) şi 4.634 de morţi (0,82 la sută din total). Prin contrast, avem situaţia din Europa, unde boala pare să nu se mai încheie. Noi, deşi însumam abia a 75-a parte din populaţia Chinei, aveam 38 la sută din numărul persoanelor lor infectate, iar la decese ne apropiem şi mai mult (40,38 procente). Zece zile mai târziu, China figura cu 83.693 infectări şi 4.634 decese, iar România ajunsese la 38.139 infectări (am crescut de la 38 la 45,57 la sută) şi 2.038 decese (43,99%).

Să spunem că noi am fi… atipici? Să vedem. În aceeaşi zi de 11 iulie, pe plan modial au fost infectate 12.653.888 persoane, dintre care, până acum, au decedat 563.518 (dacă admitem că pe toate le-a omorât COVID-12, rata mortalităţii este de 4,45%). Dintre morţi, însă, 302.348 (53,67 la sută) provin din numai OPT ţări: SUA, Marea Britanie, Spania, Italia, Franţa, Germania, Canada şi Belgia. Deşi toate la un loc au cam jumătate din populaţia Chinei, însumează DE 65 DE ORI mai mulţi morţi decât aceasta. Or fi mai betege? N-or avea cercetare medicală şi industrie farmaceutică sau tocmai…?

Nu ştiu dacă şi câţi medici români au studiat virusul SARS-CoV-2 în laborator, dar pare cert că majoritatea lor covârşitoare şi-a însuşit opiniile altora, chiar dacă nu o dată acestea sunt contradictorii şi/sau neargumentate. O fi atât de inconfortabil să formulezi propriile întrebări? Când nu cunoşti îndoiala şi nimic nu te poate surprinde, căci le ştii pe toate, având mintea plină numai cu concluzii imuabile trase de alţii, precis este bine?

                                                                 (va urma)

                                                                                                           Călin L. CERNĂIANU

Citiți și episoadele anterioare:

Nedumeriri şi suspiciuni – Afacerea „GRIPA” (I)

Nedumeriri şi suspiciuni – Afacerea „GRIPA” (II)

Nedumeriri şi suspiciuni – Afacerea „GRIPA” (III)

Nedumeriri şi suspiciuni – Afacerea „GRIPA” (IV)

1 Comment

  1. cocovirus

    „Coronavirus afectează grav mai multe organe. Virgil Musta: «Pot fi afectate creierul,…».”
    Se pare ca ala e cel mai afectat, in special la cei care-l au deficitar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *