Observator

Nimeni nu ştie să reproducă a doua întrebare a lui Iohannis de la Referendum. Nici el!

  La conferinţa de presă de la Craiova, l-am întrebat joia aceasta pe Varujan Vosganian, candidat ALDE la europarlamentare, dacă […]

 

La conferinţa de presă de la Craiova, l-am întrebat joia aceasta pe Varujan Vosganian, candidat ALDE la europarlamentare, dacă poate să ne spună care este a doua întrebare lansată de Klaus Iohannis pentru Referendumul din 26 mai. Excesiv de bănuitor, vicepreşedintele ALDE a crezut că vreau să fac cu el un test de memorie şi a încercat să se eschiveze.

Abia după cîteva minute, deşi este oltean, Vosganian s-a prins care era tîlcul întrebării noastre şi, dîndu-şi seama că exerciţiul nostru este foarte serios, ne-a răspuns: „Prima întrebare: dacă faptele de corupţie pot să fie exonerate de la legislaţia de aministie şi graţiere. A doua întrebare: dacă legislaţia juridică poate fi sau nu influenţată, modificată prin ordonanţe de urgenţă şi dacă ordonanţele de urgenţă pot sau nu să fie atacate la CCR”.

Evident, Varujan Vosganian a răspuns incorect la întrebarea noastră, căci preşedintele Klaus Iohannis a propus pentru Referendum aceste întrebări:

– 1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție?

– 2. Sunteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul infracțiunilor, corelat cu extinderea dreptului de a ataca Ordonanțele de Urgență direct la Curtea Constituțională?

Nu este, însă, vina lui Varujan Vosganian că n-a reţinut exact conţinutul celor două întrebări propuse de Klaus Iohannis, căci exact acest lucru voiam să-l demonstrăm: că aceste întrebări sînt atît de alambicate, încît foarte puţini au reţinut exact în forma în care au fost anunţate!

Şi, dacă Varujan Vosganian, care este scriitor cunoscut, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, parlamentar cu o bogată experienţă, fost ministru al Economiei şi Finanţelor, nu a reţinut exact conţinutul celor două întrebări, este greu de crezut că o bătrînă din Dâlga sau un tinerel din Cluj ar putea să le reţină aşa cum vor fi scrise pe buletinele de vot! Q.e.d!

De altfel, sînt dispus să fac pariu cu oricine că nici măcar Klaus Iohannis nu ar putea să le reproducă exact aşa cum au fost formulate! De altfel, nici nu mai este nevoie să facem pariu, căci, vorbind liber, chiar Iohannis le-a reprodus după ureche astfel:

Prima întrebare – sunteți de acord să se interzică amnistia și grațierea pentru corupți? A doua întrebare – sunteți de acord să se interzică ordonanțele de urgență în domeniul justiției?” Se vede limpede că nici Iohannis, care, chipurile, a propus întrebările, nu este în stare să le reproducă exact aşa cum vor apărea pe buletinele de vot!

Privit cu atenţie, experimentul nostru are un tîlc mult mai profund. Aşa cum au fost formulate, întrebările lui Klaus Iohannis încalcă recomandările Comisiei de la Veneţia (Comisia europeană pentru democraţie prin drept), decise în 2006 şi 2007, cînd s-a elaborat şi un „Cod de bune practici în materie de referendum”.

Iată cîteva dintre recomandările Comisiei de la Veneţia pentru orice referendum consultativ organizat în ţările membre UE, deci şi pentru autorităţile din România:

– Cap. I, pct. 3.1.c: „Problema supusă votului trebuie să fie clară; nu trebuie să inducă în eroare; nu trebuie să sugereze un răspuns; alegătorii trebuie să fie informaţi cu privire la efectele referendumului; participanţii la scrutin trebuie să poată răspundă la întrebări doar prin „da”, „nu”, sau prin vot alb”.

– Cap. I, pct. 3.1.f: „Încălcarea obligaţiei de neutralitate şi a liberei formări a voinţei electoratului trebuie sancţionată”.

– Cap. I, pct. 3.2.i: „Procedura de votare trebuie să poată fi uşor înţeleasă de cetăţeni.

– Cap. III, pct. 2: „Chestiunile care fac obiect al referendumului trebuie să respecte: unitatea de formă: o aceeaşi întrebare nu trebuie să combine o propunere de amendament redactată în termeni specifici cu o propunere formulată generic sau cu o chestiune de principiu;unitatea de conţinut: exceptând revizuirea totală a unui text (Constituţie, lege), trebuie să existe un raport intrinsec între diferitele părţi ale fiecărei chestiuni supuse la vot, astfel încât să se garanteze libertatea de vot a alegătorului, care nu trebuie chemat să accepte sau să respingă în bloc dispoziţii fără legătură între ele; revizuirea simultană a mai multor capitole dintr-un text este echivalentă cu o revizuire totală; unitatea ierarhică: este de dorit ca o aceeaşi întrebare să nu se refere concomitent la norme juridice de rang diferit în ierarhia normativă”.

– Cap. III, pct. 3: „Textele supuse referendumului trebuie să respecte ansamblul legislaţiei de rang superior (principiul ierarhiei normative). Ele nu trebuie să contravină dreptului internaţional sau principiilor statutare ale Consiliului Europei (democraţia, drepturile omului şi preeminenţa dreptului – statul de drept). Textele care contravin cerinţelor menţionate la pct. III.2 şi III.3 nu pot fi supuse unui vot popular.

După cum se vede, cerinţele Comisiei de la Veneţia nu sînt deloc complicate şi este de mirare că atîţia consilieri pe care-i are Preşedinţia României nu au fost în stare să le respecte, mai ales că Iohannis face mereu trimitere la această Comisie de la Venţia.

Cu toate acestea, cele două întrebări, precum şi atitudinea publică a lui Klaus Iohannis încalcă aproape toate prevederile din „Codul de bune practici în materie de referendum”! Iată, de pildă, ce se spune în Capitolul 1, pct. 3.1.b:

Spre deosebire de cazul alegerilor, nu este necesară interzicerea completă a intervenţiei autorităţilor publice în favoarea sau în defavoarea propunerii supuse referendumului. Cu toate acestea, autorităţile publice (naţionale, regionale şi locale) nu trebuie să influenţeze rezultatul scrutinului printr-o campanie excesivă şi unilaterală. Se interzice utilizarea fondurilor publice de către autorităţi în scopuri de campanie”.

Or, dacă citim din nou pe site-ul Preşedinţiei României, Klaus Iohannis face exact invers decît recomandă Comisia de la Veneţia şi a demarat chiar o „campanie excesivă şi unilaterală”: „După doi ani și jumătate de abuzuri și excese, românii au șansa de a da un răspuns clar actualei guvernări. Au șansa de a vota și de a transmite ce cred despre PSD și despre ofensiva pesedistă împotriva justiției. Pesediștii au votat Codurile. Au votat Codurile penale fără să țină cont de nimeni! Își dau legi ca să poată fura mai departe în liniște! Ei nu se mai tem de nimeni. Eu cred că trebuie să se teamă de votul românilor din 26 mai!

Cu alte cuvinte, Referendumul acesta nu are nimic în comun cu ceea ce ar trebui să fie, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Este doar o acţiune electorală a lui Iohannis, care vrea să-şi bage şi el capul în fotografia alegerilor europarlamentare, folosind Referendumul pentru propria sa campanie din această toamnă! Chiar dacă se cheltuiesc de la buget peste 20 milioane de euro.

Avertisment! Conform aceluiaşi Cod al Comisiei de la Veneţia, „Se interzice utilizarea fondurilor publice de către autorităţi în scopuri de campanie! Deci, dacă Iohannis vrea să se implice în campania pentru Referendum, trebuie să se deplaseze cu maşina proprie, să nu folosească paza SPP şi să-şi plătească singur, din buzunarul propriu, chiar şi farfuria de mici sau halba de bere!

                                                                                                                         Ion SPÂNU

Sursa: COTIDIANUL

 

 

1 Comment

  1. Elena

    Justitiarul.ro,
    Mare pierdere pt. ROMÂNIA și progresul acesteia atât timp cât această documentație și argumentare, nu ajung la populație și la președinție.
    Sau acolo sunt barierele!?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.