În acest sens, precizez că niciodată nu am fost contactată de nici un reprezentant al „dosarului” pe de o parte, iar pe de altă parte, afirmaţia nu îmi aparţine.
De asemenea, doresc să fac precizarea că nu am fost parte în nici unul dintre procesele despre care se face vorbire şi nu am formulat nici o cerere de strămutare.
Demersurile părinţilor mei în faţa instanţelor judecătoreşti au fost făcute de aceştia.
Nu în ultimul rând, în cauzele despre care se face vorbire în articol, părinţii mei au avut calitate procesuală pasivă, respectiv au fost pârâţi!!!, fiind chemaţi în judecată din anul 1998 de domnişoara Vlad Doina, fost judecător la instanţele sibiene – ceea ce ne scuteşte de alte comentarii (arhiva de hotărâri se poate pune la dispoziţia d-lui ziarist, de părinţii mei).
Nu cred că în aceste condiţii nu au avut dreptul să beneficieze de toate garanţiile procesuale, respectiv dreptul să se apere şi să formuleze cereri în apărare, în faţa instanţelor judecătoreşti.
Presupusele „relaţii de familie” sunt inexistente, în sensul că pe doamna Cosma Georgeta nu o cunosc şi nu am cunoscut-o în nici o împrejurare, în această situaţie fiind şi părinţii mei.
Apariţia articolului înaintea termenului de judecată – nu cred că este întâmplătoare, autorul acestuia neavând ca scop informarea cititorilor ci crearea unei stări de „presiune” asupra completului de judecată, în scopul de a determina pronunţarea asupra unei anume soluţii, probabil favorabilă celui sau celor ce au furnizat informaţiile către ziarist.
Insist a se publica prezentul articol ca drept la replică, întrucât prin articolul publicat în ziarul dvs. mi s-a adus atingere reputaţiei profesionale a subsemnatei.
În caz contrar, sunt nevoită a sesiza Consiliul Superior al Magistraturii pentru declanşarea procedurii de apărare a reputaţiei profesionale.
Totodată, îmi rezerv dreptul de a solicita de la ziarul dvs. – daune morale în contextul în care articolul publicat aduce atingere prestigiului meu profesional şi îmi afectează cariera.
De asemenea, doresc să fac precizarea că nu am fost parte în nici unul dintre procesele despre care se face vorbire şi nu am formulat nici o cerere de strămutare.
Demersurile părinţilor mei în faţa instanţelor judecătoreşti au fost făcute de aceştia.
Nu în ultimul rând, în cauzele despre care se face vorbire în articol, părinţii mei au avut calitate procesuală pasivă, respectiv au fost pârâţi!!!, fiind chemaţi în judecată din anul 1998 de domnişoara Vlad Doina, fost judecător la instanţele sibiene – ceea ce ne scuteşte de alte comentarii (arhiva de hotărâri se poate pune la dispoziţia d-lui ziarist, de părinţii mei).
Nu cred că în aceste condiţii nu au avut dreptul să beneficieze de toate garanţiile procesuale, respectiv dreptul să se apere şi să formuleze cereri în apărare, în faţa instanţelor judecătoreşti.
Presupusele „relaţii de familie” sunt inexistente, în sensul că pe doamna Cosma Georgeta nu o cunosc şi nu am cunoscut-o în nici o împrejurare, în această situaţie fiind şi părinţii mei.
Apariţia articolului înaintea termenului de judecată – nu cred că este întâmplătoare, autorul acestuia neavând ca scop informarea cititorilor ci crearea unei stări de „presiune” asupra completului de judecată, în scopul de a determina pronunţarea asupra unei anume soluţii, probabil favorabilă celui sau celor ce au furnizat informaţiile către ziarist.
Insist a se publica prezentul articol ca drept la replică, întrucât prin articolul publicat în ziarul dvs. mi s-a adus atingere reputaţiei profesionale a subsemnatei.
În caz contrar, sunt nevoită a sesiza Consiliul Superior al Magistraturii pentru declanşarea procedurii de apărare a reputaţiei profesionale.
Totodată, îmi rezerv dreptul de a solicita de la ziarul dvs. – daune morale în contextul în care articolul publicat aduce atingere prestigiului meu profesional şi îmi afectează cariera.
Cu deosebit respect, Magistrat,
Aurora-Letiţia Velţan
Aurora-Letiţia Velţan
{mosimage}{mosimage}
Punctul de vedere al revistei “Justiţiarul”
După cum se vede, am publicat dreptul la replică al judecătoarei Aurora-Letiţia Velţan şi al Curţii de Apel Târgu Mureş, ambele sosite de pe adresa oficială a instanţei respective. Răspunsurile sunt paralele cu cele scrise în articolul intitulat “Judecătoarea Aurora-Letiţia Velţan, de la Curtea de Apel Târgu Mureş, nu are încredere în justiţie!” publicat în ultimul număr al revistei noastre (12) din 20 noiembrie 2007. În articol nu a fost criticat faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a strămutat acest proces la instanţa din Târgu Mureş. Strămutările rămân la latitudinea celei mai înalte instanţe din România şi nu ne interesează acest aspect.
Relaţiile dintre judecătoarea Velţan şi ambele părţi implicate în procesul la care ne-am referit în articolul respectiv le putem proba oricând în faţa oricărei instanţe, atât cu documente, cît şi cu martori. Traficul de influenţă putea să vină din partea fiecărui justiţiabil participant la proces. Ca dovadă, fiecare parte a depus cerere de recuzare a doamnei judecătoare Velţan. În plus, chiar şi magistratul în cauză a depus cerere de abţinere. Nu a existat din partea noastră intenţia unei imixtiuni în actul de justiţie, ci prin articolul nostru tocmai asta am dorit să împiedicăm, adică traficul de influenţă.
Relaţiile dintre judecătoarea Velţan şi ambele părţi implicate în procesul la care ne-am referit în articolul respectiv le putem proba oricând în faţa oricărei instanţe, atât cu documente, cît şi cu martori. Traficul de influenţă putea să vină din partea fiecărui justiţiabil participant la proces. Ca dovadă, fiecare parte a depus cerere de recuzare a doamnei judecătoare Velţan. În plus, chiar şi magistratul în cauză a depus cerere de abţinere. Nu a existat din partea noastră intenţia unei imixtiuni în actul de justiţie, ci prin articolul nostru tocmai asta am dorit să împiedicăm, adică traficul de influenţă.
Director
Marius Albin MARINESCU