Puncte de vedere

Nu poți lua libertatea cuiva fără să ți-o pierzi pe a ta

  Mi-am propus să nu mai analizez declarațiile de presă ale președintelui Klaus Iohannis. Refuz să-mi pierd timpul cu logica […]

 

Mi-am propus să nu mai analizez declarațiile de presă ale președintelui Klaus Iohannis. Refuz să-mi pierd timpul cu logica unui om care este bântuit doar de o idee și aceea absurdă. Refuz să mai caut argumente cum că acesta ar gândi optim, că ar căuta soluții, că s-ar bate pentru „români la Bruxelles” cum zicea zilele trecute. Nu am găsit timp de șase ani de când îl ascult vreo idee bazată pe o logică argumentată, pe o ideologie sau argumente pentru un pas spre mai bine. Aceleași declarații care sunt citite de pe câte o pagină de A4. Fără sens, fără noimă. Nu am găsit idei vii, consilieri care să-i livreze expertiză reală. De ani de zile se „luptă” cu un proiect ce va rămâne moștenire: România Educată! Cu un ministru agramat fără nicio ironie la Educație, cu oameni fără viziune, fără un scop în politica externă acesta caută la nivelul său argumente să ne convingă să votăm PNL. Un PNL preocupat mai mult de a fi la putere decât de a implementa câteva proiecte și pentru cetățeni.

Scopul principal al lui Klaus Iohannis este să scape țara de PSD, un partid ales democratic, un partid care nu este încă ilegal. Iar această teorie este susținută de mulți „democrați” care nu sesizează sau se prefac că nu sesizează extremismul din declarațiile proprii. O idee tâmpă care a prins foarte bine în România. Oare de ce nu sunt întrebați liderii PNL ce proiecte au pentru români și care nu au legătură cu PSD? Fiecare partid ar trebui să se preocupe doar de propriile proiecte și de dezvoltarea și implementarea lor. Scopul fiecărui partid este să ajungă la guvernare!

În schimb, anul 2020 ne oferă tot felul de stări: de urgență, de alertă, politice, economice și ne vom concentra pe starea electorală.

Chiar dacă Iohannis este trecutul, acesta se încăpățânează să ne insulte inteligența prin desele atacuri la Curtea Constituțională, la Avocatul Poporului și la orice instituție care nu i se supune. La fiecare instituție care are personalitate! Nu poate accepta că oamenii au și alte păreri! Așa înțelege EL democrația.

În loc să înțeleagă că EL reprezintă statul român iar într-o formă mai largă reprezintă și instituțiile statului român „luptă” prin câteva propoziții împotriva celor care nu-i devin vasali. Pentru că istoria și-l va aminti ca un accident temporar, acesta este susținut de prea mult timp de trusturile de presă care se forțează până la penibilitate în a-l zugrăvi în chip cât de cât normal. O afacere profitabilă atât pentru presă cât și pentru guvern în detrimentul societății.

Elemente de cunoștințe generală precum cele de clasa a VII-a care se predau la Cultură Civică îi scapă președintelui. Acesta crește sau scade pensii, acesta dă sau nu dă alocații, acesta vorbește de o majoritate ilegitimă în Parlament și critică majoritatea parlamentară că nu susține minoritatea sa. Și vorbim de democrație!

În democrația noastră rolul președintelui este acela de a ne spune să ne spălăm pe mâini. De a păstra distanța și de a ne supune cu drag deciziilor guvernului. În acest timp nu i se spune președintelui că atribuțiile sale nu ar trebui să interfereze cu ale guvernului. Că acolo este un premier (chiar dacă e pus de EL și votat de PSD) care ar trebui să facă o politică (națională) chiar și pentru votanții PSD.

Între conștiință și experiență, între dorință și posibilitate, dreapta (așa se autodenumește) ni se înfățișează cu o garnitură de politicieni asezonată cu traseiști, pe alocuri independenți de conjunctură sau cu oportuniști liberali. Pentru a înțelege neînțelegerile dintre ei cu privire la primăriile din București, de teama de a pierde, uitând de ideologie. Oare care sunt diferențele ideologice dintre PNL și USR sau cele comune? Poate cu gândul la dosarul de securist al lui Traian Băsescu au exclus PMP din alianța lor. La susținerea guvernului PMP a fost bun, la primărie, nu!

Această dreaptă ne oferă o soluție care se vrea revoluționară pentru următorii patru ani în București. Un nou București! Ca istoric eu aș vrea să rămână Bucureștiul actual, primarul să scoată în evidență istoria acestui oraș, să se dezvolte și să progreseze. Evident, să nu uite trecutul orașului.

Candidații, clasici anonimi pe care propaganda îi înfățișează ca oameni simpli. Nu trebuie să fie cunoscuți ca să devină buni primari, că este suficient să fie garantați de PNL. Și președintele Iohannis, fost primar a devenit super cunoscut azi. Merită Bucureștiul experimentul Nicușor Dan? Pe ceilalți șase nu mai are rost să-i amintesc.

De ce mai există partide dacă tocmai ele, partidele, nu sunt în stare să-și ofere proprii candidați la primării? În ce privește PNL a avut mai mult de patru ani pentru a-și nominaliza un candidat, a-l pregăti și a-l promova. Dar cum se întâmplă, alegerile i-au luat pe nepregătite și astfel s-au văzut nevoiți să-l susțină pe Nicușor Dan la cea mai importantă primărie din țară. Un domn care s-a remarcat în ultima vreme ținând conferințe de presă neinteresante (doar cu o idee fixă: PSD) de pe centură sau trotuare. Acest domn ne spune cum se luptă el cu PSD când o să devină primar dar nu ne spune cum o să împartă funcții sau contracte dacă va ieși primar, oamenilor din partidele care-l susțin. Căci, orice susținere în România nu se mai bazează de mult pe principii, ci doar pe interese. Ideea de candidat independent susținut de PNL și USR cel puțin reprezintă o sfidare a logicii.

Plecând de la ideea că viața nu se pleacă în fața dorințelor și proiectelor ci impune modele pe care nimeni nu le poate anticipa așa și planurile de la București nu vor cadra pe ideea anti PSD. Candidatura lui Traian Băsescu le va da mari bătăi de cap.

Poate cei care merg la vot cu mască vor să fie convinși că nu-și anulează votul. Că nu legitimează alți politicieni în dauna altora doar că așa „trebuie din patru în patru ani”.

În politică începutul se găsește în indignarea morală și în îndoiala față de bunele intenții ale celorlalți. Ori, lipsa unor oameni educați în adevăratul sens, în sensul în care au lăsat ceva în urma lor, au creat în zonele unde au activat, au dovedit că sunt cei mai buni în domeniile lor, au demonstrat că merită. Aceste ar trebui însumate ca fapte și ar trebui să constituie elemente pentru a deveni o soluție pentru modernizarea reală a Bucureștiului. Evident, s-ar impune o analiză și în privința guvernului. Care este impactul guvernului Orban asupra dezvoltării României? Este?

În fond, istoria ne oferă suficient de multe dovezi că nu contează calitatea omului dacă agențiile de presă ale partidului sunt în spatele său. Suntem încă în etapa în care mulți dintre cei care se uită la televizor și văd un anumit politician chiar cred că acesta se califică să fie acolo. Și altfel, prin repetiție acesta devine cunoscut. Se uită ce spune, dacă spune ceva sau argumentează bălării. Astfel sunt mulți care cred și azi că PSD e de vină în general iar URA a revenit în discursul public obișnuință precum în anii ‘20, ‘30.

La final, câteva dece-uri:

De ce am analiza fiecare declarație a președintelui când toți observăm nivelul său submediocru? De ce am reîncepe să credem din patru în patru ani, când aceleași și aceleași promisiuni ne sunt rostogolite din nou? De ce am aștepta schimbări din partea unei categorii de politicieni care trăiesc după instinct și sunt ghidați de o mică categorie a băieților deștepți? De ce am vota politicieni care nu au o meserie? De ce am merge să votăm, în mare parte niște triști scoși din negocierile politice? De ce nu ne gândim că alianțele care susțin diferiți primari nu o fac din dragoste sau din convingeri ideologice?

De ce nu constatăm decizii de bun simț în politică? De ce nu facem politică plecând de la baza unor principii de bun simț? De ce regretăm după ce alegem? De ce am reales un președinte care s-a străduit să ne demonstreze că nu merită? De ce acum ne șocăm de exercițiile lui de ilogică care se învârt doar în jurul unei singure idei?

De ce? Poate pentru că politicienii adevărați se preocupă de viitor și nu de prezent!

                                                                                                              Ionuț COJOCARU

Sursa: cristoiublog.ro  

1 Comment

  1. gheorghe

    Democratia – singura forma adevarata este cand poporul rastoarna guvernarea care nu il serveste, ca de aia e platita!
    Democratia asigura pe jidani ca goy-ii se vor manca intre ei oentru putere, este reteta sigura de distrugere a unitatii nationale.
    Drepturile omului – culegere de idei fanfaronarde care ii lasa si protejeaza pe jidani sa faca ce vor si care opresc pe adevaratii oameni sa se apere de nedreptati.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.