Colimator

O nouă sesizare penală împotriva lui Ludovic Orban și Florin Cîțu plus Violeta Alexandru

            Către,                  PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA […]

 

          Către,

                 PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

Subscrisa ASOCIAȚIA CIVICĂ SOLIDARITATEA HUNEDOREANĂ (ACSH), cu sediul în Hunedoara, str. Munteniei nr. 6A, bl. E, ap. 50, jud. Hunedoara (adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură), înscrisă în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor la Judecătoria Hunedoara (certificat nr. 10/15.04.2013), având CIF 31512027, reprezentată legal de dl. Ing. Mititelu Marin – președinte, formulăm prezenta

                                                              SESIZARE 

            împotriva următoarelor persoane:

            -ORBAN LUDOVIC – prim-ministru al Guvernului României;

            -ALEXANDRU VICTORIA VIOLETA – ministrul Muncii și Protecției Sociale;

            -CÎȚU VASILE FLORIN – ministrul Finanțelor Publice.

Vă rugăm să cercetați faptele expuse în cele ce urmează sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

1) Abuz în serviciu, infr. prev. de art. 297 Cod penal;

2) Neglijență în serviciu, infr. prev. de art. 298 Cod penal;

3) Deturnarea de fonduri, infr. prev. de art. 307 Cod penal.

                                                                 MOTIVE

            Punctul de pornire în formularea prezentei sesizări este nemajorarea alocațiilor pentru copii potrivit Legii nr. 14/2020 și, evident, amânarea intrării în vigoare a acestei legi pentru a doua parte a anului 2020. Desigur că intrarea în vigoare a unei legi ține de oportunitatea de conjunctură la care se raportează factorul legiuitor. Este de notorietate că Guvernul României a hotărât amânarea majorării alocațiilor pentru copii, invocându-se faptul că banii necesari nu au fost prevăzuți în bugetul de stat.

Cu toate acestea, vă rugăm să analizați din perspectivă penală efectele juridice ale prevederilor Legii nr. 214/2019 pentru completarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii. În primul rând, este de reținut că Legea nr. 214/2019 este în vigoare. Acest act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 924 din 15.11.2019 și prevede că după alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins: ”(1^1) Cuantumul alocației de stat pentru copii se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, începând cu data de 1 ianuarie 2020.” Norma juridică precizată este imperativă și prin urmare, alocațiile pentru copii ar fi trebuit să fie mărite de la 01.01.2020. Acest lucru nu s-a întâmplat, dar nici nu s-au alocat în bugetul de stat sumele necesare pentru aplicarea Legii nr. 214/2019.

În ansamblu, punerea în aplicare a unei legi nu este facultativă, iar din perspectiva previzionării și construirii bugetului de stat, toate legile în vigoare cu aplicabilitate imediată trebuie să-și regăsească efectele juridice în datele economico-financiare prognozate de Ministerul Finanțelor. În acest sens, sumele necesare pentru alocațiile majorate potrivit Legii nr. 214/2019 nu se regăsesc în bugetul de stat aprobat prin asumare guvernamentală. Așadar, fiind vorba de asumarea răspunderii Guvernului în construirea bugetului, înseamnă că primul-ministru și miniștrii de resort poartă toată răspunderea penală în cauza ce urmează a fi cercetată în detaliu. Atâta vreme cât nimeni nu este mai presus de lege și că statul de drept presupune în esență respectarea și aplicarea întocmai a actelor normative în vigoare, cel/cei care nu se supun rigorilor legii trebuie trași la răspundere penală în virtutea forței coercitive a statului.

Legea bugetului de stat pentru anul 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 2/06.01.2020. Prin prezenta sesizare, nu facem referiri cu tentă penală la amânarea dublării alocațiilor pentru copii, pentru că acel act normativ (Legea nr. 14/2020) a fost promulgat după intrarea în vigoare a legii privind bugetul de stat pe anul 2020. Am putea acuza, însă, Guvernul României de imoralitate și de lipsă de viziune economică. În concret, Guvernul României nu a găsit banii necesari pentru dublarea alocațiilor pentru copii, însă a găsit bani pentru a acorda ajutoare de stat unor multinaționale (adică, reducerea prețurilor la energie electrică și gaze naturale). În altă ordine de idei, vom aborda din perspectivă penală neincluderea în bugetul de stat a sumelor necesare pentru aplicarea Legii nr. 214/2019. Pornim de la faptul că bugetul de stat se construiește prin respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice. În această lege sunt definite principii de bază de la care ministrul Finanțelor Publice nu are voie să se abată atunci când construiește un buget. Pe de altă parte, ministrul de resort (în speță, ministrul Muncii și Protecției Sociale) este obligat să informeze Ministerul Finanțelor cu privire la toate obligațiile de plată din anul pentru care se construiește bugetul de stat.

Din perspectiva Legii nr. 500/2002, angajamentul bugetar reprezintă actul administrativ prin care se rezervă creditul bugetar în vederea stingerii obligației de plată ce rezultă din executarea angajamentului legal. Potrivit art. 2, alin (1), pct. 3 din Legea nr. 500/2002 angajamentul legal este ”actul juridic prin care se creează, în cazul actelor administrative sau contractelor ori se constată, în cazul legilor, hotărârilor de Guvern, acordurilor, hotărârilor judecătorești, obligația de plată pe seama fondurilor publice” Conform acestei definiții rezultă că Legea nr. 214/2019 reprezintă un angajament legal pentru anul 2020, însă acesta nu a fost inclus în bugetul pe anul 2020. Veți observa că la capitolul credite de angajament din bugetul statului nu sunt incluse sumele necesare pentru aplicarea Legii nr. 214/2019, în sensul majorării alocației cu 100% din rata medie anuală a inflației, începând cu data de 1 ianuarie 2020.

Ca o consecință a asumării răspunderii pentru adoptarea bugetului de stat pentru anul 2020, astfel cum a fost construit prin eludarea legii, părțile vătămate sunt toți copiii României, pentru că aceștia nu beneficiază de ceea ce ar trebui să beneficieze potrivit art 47, alin (1) din Constituție –  ”Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.” 

Abuzul în serviciu este definit ca „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice” La construcția bugetară, nu s-a ținut cont de aplicarea Legii nr. 214/2019 și de această infracțiune sunt vinovate persoanele enumerate la începutul sesizării. Ministrul Muncii și Protecției Sociale nu l-a informat pe ministrul Finanțelor despre existența Legii nr. 214/2019 din neștiință sau din omisiune. Primul-ministru este reponsabil de activitatea miniștrilor de resort, atâta vreme cât bugetul a fost adoptat prin asumarea răspunderii guvernamentale (în fapt, este vorba de asumarea răspunderii primului-ministru).

Neglijența în serviciu reprezintă „încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice” În cazul acestei infracțiuni, răspunderea penală o poartă ministrul Muncii și Protecției Sociale în situația în care nu a avut cunoștință de existența Legii nr. 214/2019. În situația în care ministrul Muncii și Protecției Sociale i-a adus la cunoștință ministrului Finanțelor de obligativitatea punerii în aplicare a Legii nr. 214/2019, iar ministrul Finanțelor nu a luat în calcul acest act normativ, înseamnă că a nesocotit statul de drept și a manifestat intenția de a deturna fonduri publice în alte scopuri decât cele legale. Potrivit art. 307 Cod penal deturnarea de fonduri reprezintă „schimbarea destinației fondurilor bănești ori a resurselor materiale alocate unei autorități publice sau instituții publice, fără respectarea prevederilor legale”, precum și ”schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor provenite din finanțările obținute sau garantate din fonduri publice.”

                 În drept: art. 290 Cod procedură penală, art. 297, art. 298 și art. 307, alin (2) Cod penal.

                     În dovedirea celor arătate, anexăm următoarele înscrisuri:

I.Guvernul Orban nu a pevăzut în Buget sumele pentru mărirea alocațiilor copiilor:

1.a.ORBAN anti-ROMÂN și pro-Multinaționale / Hoți Internaționali;

1.b.Legea privind dublarea alocațiilor pentru copii a fost promulgată, însă Guvernul nu are bani;

1.c.Orban a dat 830 Milioane de Euro unor Multinaționale (AMH, ALRO, Renault);

II.Guvernul Orban a acordat ajutoare de stat ilegale, companiilor multinaționale

2.Plângere penală ACSH vs. Orban, Cîțu, Popescu, Hărău=Ajutoare Multinaționale;

3.Adresa nr.100000/168/29.11.2019 a AMH către Guvern Orban și senatoarea Hărău-PNL;

4.Întâlnire Guvern Orban-Multinaționale din Siderurgie, la 5 zile de la solicitare/ordin;

5.Senatoarea Hărău Carmen, PNL, intervine, ilegal, la Guvern, pentru interes propriu;

6.AMH și senatoarea Hărău, PNL, câștigă Milioane de Euro, pe spatele României;

7.Ajutoarele de Stat, acordate Multinaționalelor, în valoare de 830 Milioane de Euro, AU FOST ACORDATE ILEGAL, cu încălcarea Art. 107 din Tratatul de Funcționare a UE;

8.România trebuie să recupereze 60 Milioane de Euro de la Complexul Energetic Hunedoara (CEH), sumă acordată ca ajutor de stat, incompatibil, în anul 2015;

9.Lakshi N. MITTAL / ArcelorMittal = CORUPȚIE.

                                                                                         Președinte ACSH,

                                                                                        Ing. Mititelu Marin

            Citiți și Plângere penală împotriva lui Ludovic Orban, Florin Cîțu, Virgil Daniel Popescu și Eleonora Carmen Hărău pentru corupție

 

1 Comment

  1. alex

    Oare va avea succes aceste sesizari penale? De ce sunt neincrezator? Pentru ca nu mai am incredere in justitia romana! Imi vine sa cred, ca toata aceasta lupta impotriva sistemului este in van!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.