Puncte de vedere

Oare adevărul este astăzi cel mai periculos „drog”? (III)

  În această noapte, un prieten nou (sper ca nu îl deranjează că îl numesc așa) mi-a scris legat de […]

 

În această noapte, un prieten nou (sper ca nu îl deranjează că îl numesc așa) mi-a scris legat de inițiativa mea: “Ce vreți să faceți este o muncă titanică, se știe că legile se aplică doar pentru goyim, rareori pentru aleși. Șefa YouTube este o jidancă, Susan Wojcicki.

Și procesul, odată deschis, bănuiesc că ar dura mult și bine.”  

Nu aș spune că este o muncă titanică fiindcă în mintea mea progamul este, în mare, deja creionat.

Nu știam cine conduce youtube, întrucît nu am putut ține pasul cu toate modificările de personal în funcții de conducere la nivel planetar (nu mă miră cine este, nici nu mă interesează și nici nu mă intimidează). Legat de stăpînii internetului scriam acum cîțiva ani în „Codul lui Lucifer” următoarele:

60. Compania de internet Google Inc., care oferă cel mai uzitat motor de căutare precum și serviciile de poșta electronică Gmail, este deținută de evreii Serghei Brin (ns. 1973, evreu rus american) și Larry Page (ns. 1973, evreu american). Ambii s-au situat pe locul 54 în clasamentul Forbes al anului 2005 cu o avere de cîte 7,2 mlrd. $ fiecare, locul 26 în anul 2007 cu cîte 16,6 mlrd. $ fiecare, locul 34 în anul 2008 cu cîte 18,7 mlrd. $ fiecare și locul 26 în anul 2009 cu cîte 12 mlrd. $ fiecare.

În anul 1977 evreul Lawrence Joseph „Larry” Ellison (ns. 1944, în anul 2005 locul 9 in clasamentul Forbes cu o avere de 18,4 mlrd. $, în anul 2007 locul 11 cu 21,5 mlrd. $, în anul 2008 locul 15 cu 25 mlrd $ iar în anul 2009 locul 4 în lume cu 22,5 mlrd. $) a fost cofondator al companiei devenite ulterior Oracle Corporation, cea mai mare companie de software din lume, dar specializată și în dezvoltarea sistemelor hardware. De la înființare, Ellison este și șeful executivului (CEO) al corporației.

La începutul anului 2008, evreii americani Carl Ikahn (ns. 1936, locul 43 în clasamentul Forbes pentru anul 2009 cu 9 mlrd. $) și John Alfred Paulson (ns. 1955, locul 76 în același clasament cu 6 mlrd. $) au cumpărat fiecare cîte 50 milioane de acțiuni ale companiei de internet Yahoo.

Creatorii și în același timp patronii rețelei de socializare Facebook avansează și ei în topul celor mai bogați oameni din lume: principalul asociat, Mark Elliot Zuckerberg (ns.1984, evreu american), s-a clasat in anul 2008 pe locul 785 în topul Forbes cu o avere de 1,5 mlrd. $; se apropie de intrarea în top și ceilalți fondatori ai website-ului, evreul american Dustin Moskowitz (ns. de asemenea 1984) și evreul brazilian (stabilit în SUA) Eduardo Saverin (ns. 1982). La data de 26 mai 2009, în urma unei investiții de 200 mil. $, acționar la Facebook a devenit și evreul rus Iuri Borisovici Milner (ns. 1961, v. și nota de subsol 31 de la cap. XIX).

Chiar și compania Microsoft, aparținînd celui mai bogat om din lume, creștinul Bill Gates, este condusă în calitate de CEO de evreul Steven Anthony „Steve” Ballmer (ns. 1956, situat în clasamentul Forbes pentru anul 2005 pe locul 23 cu o avere de 12,1 mlrd. $, în anul 2007 pe locul 31 cu 15 mlrd. $, în anul 2008 pe locul 45 cu aceeași avere, iar în anul 2009 pe locul 29 cu 11 mlrd. $).

Și jocurile sociale on-line, afacere tot mai bănoasă, sînt legate de numele unui evreu american: Mark Jonathan Pincus (ns. 1966), principalul co-fondator, în anul 2007, al companiei Zynga Inc. (pionierul industriei jocurilor sociale) și care în 2009 a fost desemnat “CEO al anului”; se estimează că pînă în anul 2015, profitul anual din jocuri on-line al companiei (1 mlrd. $ în 2011) va atinge 5,5 mlrd. $. În anul 2012, averea lui Pincus ajunsese deja la 1,8 mlrd. $.”

Ce să facem? Să ne predăm? Sîntem noi mai proști decît ei, noi, cei care am inventat acum 4-5 decenii repararea mașinilor stricate folosind ciorapi supraelastici de damă (invenție pentru care nu am primit premiul Nobel)?

Hai să ne luptăm și să vedem cine este mai bun. Nu în luptă dreaptă fiindcă ei nu au știut niciodată ce înseamnă asta, ci într-o luptă cu armele lor, pe care le vom adapta la noile condiții.

Dacă nu ne vom găsi aliații interni și externi, vom pierde această luptă – și atunci, o să mă potolesc și eu. Dar pînă atunci, nu.

                                                                                                   Dan Cristian IONESCU

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.