Cultura

Poezii cenzurate: „Oltenii la Iași” de Ion Creangă

  Oltenii la Iaşi               de Ion Creangă Ce răsună? Ce s-aude? Ce glas dulce românesc? Ce flăcăi ca bradul […]

 

Oltenii la Iaşi

              de Ion Creangă

Ce răsună? Ce s-aude?
Ce glas dulce românesc?
Ce flăcăi ca bradul verde
Ochii noştri îi uimesc?
Sunt olteni,scăparea noastră
Bucuraţi-vă, ieşeni
Voi cu inima creştină,
Cumpăraţi de la olteni.

Oltul falnic prin copiii-şi
Zice Prutului scârbit:
– Dulce frate,fii pe pace,
Steaua ta a răsărit…..!
La cel glas de mângâiere
Geme sufletu-n duşmani
Voi cu inima creştină
Nici un ac de la jidani

Mică e lumina încă
Dar credinţa-n Cel de sus
În Părintele dreptăţii
Şi-ntunericu-i răpus
Soarele frumos luci-va….
Bucuraţi-vă, ieşeni !
Voi cu inima creştină,
Cumpăraţi de la olteni

Iazmele otrăvitoare,
Duhul rău şi necurat,
Vai, destul ne-au supt puterea
Şi viaţa ne-au secat.
De pe ochii voştri rupeţi
Pânza-ntinsă de duşmani!
Voi cu inima creştină,
Nici un ac de la jidani!

Fraţii certe-se-ntre dânşii
Fiii cu părinţii lor!
Dar blăstăm cu foc s-ajungă
Pe acel cutezător,
Care fără de iubire
S-ar uita la cei munteni!
Ascultaţi români cuvântu-mi :
Cumpăraţi de la olteni!

Şi atunci viaţa noastră
Precum râul cristalin,
Se va scurge limpezită
De otravă şi venin.
Morţii noştri n-or mai plânge
Sub călcâie de duşmani.
Sus dar, inimile voastre!
Nici un ac de la jidani!

Publicată în Scrieri, ed I, Iaşi 1892, vol.II pag.187-189  Postumă. Poezia a mai fost publicată, în perioada interbelică, la Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, în volumul „Ion Creangă – OPERE COMPLETE” (Ediţie îngrijită de Lucian Predescu).

3 Comments

  1. alex

    Foarte frumoasa poezie! Cat patriotism emana aceasta! Asa ar trebui sa facem si azi: ” Nici un ac de la jidani!” “Povestea” noastra cu jidanii dureaza de secole. Oare vom termina-o vreo data?

  2. Mihnea

    O condiție esențială, precum rădăcina stejarului, conștiința antisemită așează bazele oricărui intelectual onest în adâncurile neamului. I. Creangă nu a făcut pasul înapoi, riscând neantul materialist, alături de mai marii lumii, spre așezare în eternitatea Domnului nostru, Iisus Hristos. Cât, dar cât, Doamne, morţii noştri or mai plânge de noi, striviți sub călcâie de duşmani.
    Sus dar, inimile voastre!
    Înapoi Țara de la jidani!

  3. Dorin

    Superba poezie! Cu alte cuvinte: Români, iubiți-vă ca frații, indiferent de provincie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.