Atitudini

Proiectul „România Educată” al globalistului Iohannis a fost contestat de peste 60 de ONG-uri la Palatul Cotroceni

     OBSERVAȚII ȘI PROPUNERI PRIVIND PROIECTUL „ROMÂNIA EDUCATĂ” Alianța Părinților din România, organizație națională care are drept scop apărarea, […]

 

   OBSERVAȚII ȘI PROPUNERI PRIVIND PROIECTUL „ROMÂNIA EDUCATĂ”

Alianța Părinților din România, organizație națională care are drept scop apărarea, promovarea și întărirea drepturilor părinților din România, precum și implicarea decisivă și responsabilă în procesul educației copiilor și tinerilor, conform valorilor morale, filozofice și de credință ale părinților acestora, atrage atenția asupra unor prevederi ale programului „România educată”, program inițiat de Președintele României și aflat în dezbatere publică. Observațiile noastre vizează următoarele aspecte:

  1. ȘCOLARIZAREA OBLIGATORIE, ÎNCEPÂND CU VÂRSTA DE 5 ANI
  2. EDUCAȚIA PARENTALĂ
  3. IDEOLOGIA DE GEN
  4. OBLIGATIVITATEA VACCINĂRII
  5. FOLOSIREA TEHNOLOGIEI
  6. PROMOVAREA DIVERSITĂȚII ÎN ȘCOLI

Însoțim obervațiile noastre de un set de propuneri, menite să îmbunătățească atât procesul instructiv-educativ, cât și relația profesor – elev – părinte. Totodată, solicităm inițiatorilor proiectului „România educată”, lămurirea terminologiei folosite în mod evaziv, pentru definirea obiectivelor și acțiunilor propuse precum și operaționalizarea conceptelor menționate în proiect.

  1. ȘCOLARIZAREA OBLIGATORIE, ÎNCEPÂND CU VÂRSTA DE 5 ANI

În documentul „Viziune și strategie 2018 – 2030”, capitolul „Structura sistemului educațional. Scenarii propuse”, subcapitolul „Descrierea sistemului de educație din anul 2030 conform scenariului 1- Învățământul primar”, pag. 18 se face următoarea referire la învățământul primar:

 „Învățământul primar este o formă de educație teoretică (cu trimitere la elemente din practică), care se desfășoară sub îndrumarea unui învățător pentru fiecare clasă, cu profesori pentru anumite discipline. Are o durată de cinci ani și începe la vârsta de 5 sau 6 ani.”

                                              Observații:

➢                  Argumentele curente pentru scăderea vârstei de începere a școlarizării nu au un suport științific concludent, așa cum recunosc o serie de rapoarte de cercetare din Irlanda de Nord și Anglia (țări europene cu cea mai scăzută vârstă de școlarizare, 4 ani), dar și pe plan mondial. (C. Perry, 2011; C. Sharp, O’Donnell, 2007, S.P. Suggate, 2009)

➢                  Cercetările recente evidențiază efecte negative semnificative ale angajării premature a copiilor în activități de învățământ instituțional, în special în cele de tip formal. De exemplu, Terman Life Cycle Study din SUA, un studiu longitudinal desfășurat pe perioada a peste opt decenii, arată că, în medie, școlarizarea timpurie este asociată cu „rezultate mai slabe, inclusiv pregătire mai slabă la matematică, educație mai scăzută în ansamblu, anumite dificultăți la mijlocul vieții, consum mai mare de alcool și o mortalitate mai mare.” (M. Kern & S. Friedman, 2009; S. Friedman, 2011) Autorii acestui studiu conchid că maturitatea psihologică și gradul general de pregătire pentru situația școlară, iar nu inteligența și vârsta, sunt factorii relevanți pentru a decide când ar trebui copiii să meargă la școală. De asemenea, alte studii scot în evidență scăderea motivării de a citi și o înțelegere mai slabă a textelor la copii care încep mai timpuriu (5 ani) să învețe să citească. (S.P. Suggate, E. Schaughency & E. Reese, 2013)

➢                  Studierea tipurilor de relații între copii și părinți în primii ani de viață arată că acestea sunt decisive pentru sănătatea mintală a copiilor și dezvoltarea lor de-a lungul întregii vieți. (M. Hyson & H.B. Tomlinson, 2014) În acest sens, autorități de talie mondială în domeniul științelor dezvoltării atrag atenția că scăderea influenței parentale în educația copiilor în favoarea influenței grupului de copii de vârstă apropiată („peer orientation”) subminează unitatea familiei, periclitează dezvoltarea sănătoasă și favorizează o cultură a tinerilor bazată pe ostilitate și hipersexualizare. (G. Neufeld & Gabor Maté, 2011).

➢                  Studii efectuate în Norvegia demonstrează efectul pozitiv pe care creșterea timpului dedicat îngrijirii copiilor acasă – prin reducerea timpului de lucru al mamelor – îl are asupra performanțelor școlare ale acestora, în timp ce participarea mamelor pe piața forței de muncă este corelată cu efecte negative asupra educației și succesului ocupațional al copiilor. (E. Bettinger et al, 2013; V.F. Haaland, 2013)[1]

➢                  Multe țări civilizate oferă o diversitate de alternative de școlarizare, printre care Homeschooling-ul este o alternativă de real succes. În SUA în 2018 existau peste 2.5 milioane de copii care practicau homeschooling, această formă de educație fiind reglementată cu succes in țări precum Irlanda, Canada, Italia, Australia, Israel, Franța, Marea Britanie, Polonia, Austria, Belgia, Ungaria, Finlanda, Elveția și altele.

Numeroase studii întreprinse au arătat că tinerii școliți acasă au obținut rezultate mai bune decât elevii din școlile publice sau private. Rezultatele foarte bune ale educației prin homeschooling sunt cunoscute in mediul academic încă din anii ’70-80 (RS Moore et al,  Journal of School Health, February 1986, Vol. 56, No.2-73)[2]

O altă concluzie a acestor studii a fost că tinerii ar trebui feriți de educația formală până la vârsta de 7-8 (unii copii chiar până la 10 ani), datorită faptului că dezvoltarea simțurilor, coordonarea, dezvoltarea neurologică și cognitivă ajung la pragul potrivit de-abia la aceste vârste.

                                          Propuneri:

–  Învățământul obligatoriu începe după vârsta de 7 ani

– Diverisificarea posibilităților de școlarizare prin introducerea posibilității de educație acasă (homeschooling), nu doar pentru persoanele cu nevoi sau cerințe speciale, cum prevede în prezent legislația specifică.

  1. EDUCAȚIA PARENTALĂ

În documentul „Viziune și strategie 2018 – 2030”, capitolul „Structura sistemului educațional. Scenarii propuse”, subcapitolul „Descrierea sistemului de educație din anul 2030 conform scenariului 1- Învățământul primar”, pag. 18 se precizează :

„Consilierii școlari sprijină demersuri importante pentru sistemul de educație cum ar fi: prevenirea abandonului școlar, educația parentală, prevenirea violenței și bullying-ului, orientarea în carieră.”

În „Rapoartele celor șapte grupuri de lucru tematice” – „Echitatea sistemului educațional – Raport Grupului de lucru nr. 2”, pag. 26 se propune, pentru îndeplinierea pentru obiectivului Creșterea accesului la educație de calitate pentru toate categoriile sociale, în special a celor provenite din medii dezavantajate, sub-reprezentate în acest moment:

Implementarea unor programe de conștientizare și sprijin pentru părinți, pentru ca ei, la rândul lor, să-și poată sprijini copiii să-și înțeleagă identitatea.

În același document, la pag. 29, pentru îndeplinirea obiectivului Intensificarea eforturilor de sprijinire a cetățenilor pentru recuperarea eventualelor diferențe educaționale și pentru a evita perpetuarea unor inechități sociale, se propune:

Dezvoltarea și implementarea de Programe pentru părinți (de conștientizare, consiliere și sprijin) care să îi ajute în implicarea în educația copiilor și să crească gradul de conștientizare a responsabilităților pe care părinții le au în privința educației copiilor.

Observații:

➢                  Proiectul „Strategia națională de educație parentală 2018-2025” a fost retras, anul trecut, de Ministerul Educației Naționale, după sesizările a mii de părinți revoltați, dar și a unor instituții importante, precum Academia Română, Biserica Ortodoxă sau cea Catolică. Proiectul prevedea înființarea unei rețele de educatori parentali care urmau să redefinească modelul familiei firești, dar și înlăturarea stereotipiilor de gen. Astfel, strategia sublinia obligația familiilor de a se „adapta noilor ideologii” și de a experimenta „noi practici în relație cu copiii”. Zeci de mii de părinți au solicitat retragerea acestui proiect, pe motiv că încalcă dreptul la educație al copilului, precum și pe cel al părinților acestuia de a-l educa conform convingerilor lor religioase si filozofice, asa cum acesta a fost recunoscut prin tratatele internaționale la care România s-a angajat.

                                         Propunere:

–         Consultarea organizațiilor nonguvernamentale de părinți din țară, în vederea elaborării unor cursuri opționale și gratuite de educație parentală pe principii morale, urmărind dezvoltarea armonioasă a copiilor, în spiritul normalității, echilibrului, bunului-simț și al respectului față de valorile tradiționale ale poporului român. Pentru a nu importa modele neviabile din alte state, unde ele deja își arată efectele perverse ori pentru a adapta modele și tehnici la specificul și ethosul nostru educațional, propunem colaborarea între entități relevante din domeniul educației (institute și centre de cercetări în domeniul educației, Academia Română și Ministerul Educației), și ONG-uri ce reprezintă părinții, pentru a găsi metodele și tehnicile optime de abordare a educației parentale.

  1. IDEOLOGIA DE GEN

În documentul „Viziune și strategie 2018 – 2030” – „Obiectivele sistemului de educație timpurie 2018 – 2030” – „Profilul copilului la finalizarea studiilor”, pag. 32, se propune următorul scenariu:

„Maria are 6 ani, este absolventă de educație timpurie. Ea este caracterizată printr-o capacitate de auto-reglare astfel încât să ajungă singură la o stare naturală de bine (echilibru cognitiv – socioemoțional). Este un copil creativ, fericit și cu un sentiment de siguranță fizică și emoțională, are noțiuni de bază despre sănătatea corpului și înțelege diferențele de gen.Simultan, Maria are deprinderi elementare de viață, în raport cu tot ceea ce este în jur (igienă, comunicare, socializare). Mai mult, Maria își cunoaște rădăcinile, comunitatea și înțelege modul în care acestea relaționează între ele.”

  1. În „Rapoartele celor șapte grupuri de lucru tematice” – „Echitatea sistemului educațional – Raport Grupului de lucru nr. 2”, pag. 26) se propune „Implementarea unor programe de conștientizare și sprijin pentru părinți, pentru ca ei, la rândul lor, să-și poată sprijini copiii să-și înțeleagă identitatea.”

                                             Observații:

➢                  Colegiului American al Medicilor Pediatri avertizează că ideologia de gen le face rău copiilor:„Convingerea unei persoane că este ceea ce de fapt nu este reprezintă cel mult un semn de gândire confuză. Când un băiat sănătos din punct de vedere biologic crede că este fată sau o fată sănătoasă din punct de vedere biologic se crede băiat, există o problemă psihologică de factură obiectivă, iar aceasta se găsește în mintea, nu în organismul respectivei persoane și de aceea trebuie tratată ca atare. Acești copii suferă de tulburare de identitate de gen (disforie de gen).”[3]

Concluziile pediatrilor americani:

➢                  Ceea ce medicii tratau odată ca fiind o boală mintală, comunitatea medicală afirmă în prezent în mare măsură și chiar promovează ca fiind ceva normal.

➢                  Tulburarea de identitate de gen, a fost redenumită „disforie de gen”, în 2013.

➢                  Identitatea de gen înnăscută este un mit care nu are nici o bază științifică. Spre exemplu, Manualul de Sexualitate și Psihologie al Asociației Americane de Psihologie recunoaște că, înainte de promovarea pe scară largă a afirmării tranziției, 75-95% din copiii pre-puberi, care au avut tulburări în legătură cu sexul lor biologic, în cele din urmă, au depășit acea suferință. Marea majoritate au ajuns să-și accepte sexul biologic până la sfârșitul adolescenței, după ce au trecut în mod natural prin pubertate.[4] 

➢                  Hormonii încrucișați sunt asociați cu riscuri periculoase pentru sănătate.

➢                   Ideologia de gen reprezintă un „abuz instituționalizat asupra copilului.” 

Propunere: eliminarea termenilor care fac trimitere la teoria genului și care, desfășurate în cadrul orelor de curs, cu atât mai mult de la vârste fragede, de minori, ar putea afecta echilibrul psihic și dezvoltarea firească a copiilor noștri.

  1. OBLIGATIVITATEA VACCINĂRII

În documentul „Viziune și strategie 2018 – 2030”, cap. „Structura sistemului educațional. Scenarii propuse”, subcapitolul „Descrierea sistemului de educație din anul 2030 conform scenariului 1- Educația timpurie”, pag. 16) se afirmă:

➢                  „Activitatea din creșe/centre de zi este axată atât pe servicii de educație timpurie, cât și pe servicii de îngrijire a copilului, pe dezvoltarea și stimularea motrică, emoțională și verbală a acestuia. Este derulată de personal de îngrijire și personal specializat (educatori-puericultori, psihologi, medici și asistente medicale), cu studii terțiare, în spații comune, cu servicii medicale și de triere bine organizate (de  exemplu, vaccinarea obligatorie a copiilor este verificată), cu servicii psihologice, de logopedie și educație parentală.”

Observații:

Amintim că proiectul de lege privind vaccinarea obligatorie a fost retras din Parlament anul trecut, ca urmare a reacției fără precedent a reprezentanților societății civile, care au atras atenția asupra implicațiilor negative pe care obligativitatea acestui act medical le-ar putea avea din perspectivă medicală, juridică, etică, socială, economică și umanitară asupra societății românești în ansamblul său.

Organizațiile de părinți, reprezentate la consultările publice pe marginea acestui proiect de lege, au solicitat autorităților respectarea drepturilor și libertăților persoanei în privința accesului la și a aplicării de diverse proceduri, tratamente sau intervenții medicale de orice natură, asigurarea respectării principiilor supreme ale prevalenței interesului individual față de cel al societății, ale integrității și securității fizice a persoanei și al consimțământului informat, respectarea drepturilor părinților în privința creșterii, îngrijirii și educării copiilor lor, în conformitate cu art. 48 din Constituția României, prin obținerea acordului lor prealabil, expres și neechivoc cu privire la orice intervenții medicale sau de altă natură asupra copiilor lor.

Propunere: Eliminarea referirilor la obligativitatea vaccinării copiilor.

 

  1. FOLOSIREA TEHNOLOGIEI

În documentul „Viziune și strategie 2018 – 2030” – „Obiectivele sistemului de educație timpurie 2018 – 2030” – „Profilul copilului la finalizarea studiilor”, pag. 32 se afirmă:

„De asemenea, Maria are următoarele abilități și competențe:

  • să se joace cu copiii, să se împrietenească cu alți copii, să dezvolte relații funcționale cu aceștia, dar și cu adulții cu care inter-acționează (părinți, profesori etc.);
  • să mănânce și să se îmbrace singură, să își aranjeze lucrurile și să facă ordine în camera ei;
  • să înțeleagă natura și mediul înconjurător;
  • să facă adunări și scăderi simple;
  • să folosească cuvinte de bază în limba engleză sau într-o altă limbă de circulație internațională și să vorbească corect limba română;
  • să urmeze exemplul adulților din viața ei;
  • să aleagă între diverse opțiuni/variante de învățare, joacă, interacțiune și să se adapteze la cerințele societății, să folosească tehnologia;
  • să fie un partener de discuție, alături de părinți și grădiniță, în chestiunile care o privesc;
  • să înțeleagă ce îndatoriri are în familie și la grădiniță;
  • să fie tolerantă, să îi pese de colegii ei, de animale și de natură;
  • să înțeleagă într-o mare măsură valoarea banilor;
  • să facă diferența între adevăr și falsitate, între realitate și fantasme”

                                      Observații:

Specialiștii atrag atenția asupra efectelor nocive pe care folosirea tehnologiei le are asupra sănătății copiilor. Spre exemplu, biofizicianul Virgiliu Gheorghe este convins că introducerea manualului digital – prevedere ce se regăsește în viitoarea lege a educației – se va dovedi în următorii câțiva ani unul dintre cele mai mari eșecuri din istoria școlii moderne românești: „Vom fi martorii apariției nu numai a unei generații practic analfabete, ci și a unei generații în care problemele de învățare și dizabilitățile mentale vor constitui principala chestiune cu care se vor confrunta părinții, instituțiile din domeniul educației și sănătății din țara noastră. Cine va răspunde în fața legii și a poporului român pentru această măsură abuzivă și irațională prin care se încearcă înlocuirea manualelor cu tabletele în România?” 

De asemenea, profesorul Manfred Spitzer, neurolog și director medical al Spitalului Universitar Psihiatric din Ulm, Germania, atrage atenția și asupra faptului că „dispozitivele digitale sunt dăunătoare pentru învățat și, prin urmare, pentru dezvoltarea mintală a copiilor”. Potrivit lui Spitzer, media digitală – adică, computere, smartphone-uri, console de jocuri și televizoare – nu numai că ne schimbă viețile, ci ne înnebunește la propriu pe noi și copiii noștri, promovând un proces de „declin mintal” (demență)[5].

Propuneri:

–         Eliminarea referirilor la necesitatea utilizării de către copii a tehnologiei;

–         Interzicerea utilizării telefonului mobil și a tabletei în unitățile școlare și introducerea, în cursurile de educație parentală, a informațiilor privind nocivitatea utilizării excesive de către copii a dispozitivelor digitale, mai ales la învățământul primar și gimnazial. 

  1. PROMOVAREA DIVERSITĂȚII ÎN ȘCOLI

În documentul „Viziune și strategie 2018 – 2030” – „Obiectivele sistemului de educație timpurie 2018 – 2030” – „Profilul copilului la finalizarea studiilor”, pag. 27, se propune „revizuirea /dezvoltarea materialelor educaționale, a resurselor și a proceselor din școală (de exemplu, cel de admitere în ciclul secundar), pentru ca ele să promoveze diversitatea, în special în școlile care integrează imigranți/persoane care solicit azil politic/copii cu dizabilități etc.”

În același document, la pag. 29, se propune:

„Consolidarea și dezvoltarea cadrului legal și de politici educaționale pentru prevenirea și combaterea discriminării și segregării în educație, care să includă:

–                    Un cod non-discriminare și promovarea diversității în școli (cu sancțiuni pentru încălcarea lor);

–                    O metodologie de monitorizare, prevenire și intervenție în cazul identificării unor situații de segregare școlară. 

                                                   Observații:

Pe data de 26 septembrie 2017, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a publicat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale „Egalitate, incluziune, diversitate” pentru perioada 2018-2022.

Proiectul prevede, între altele:

–         Materia „Educație civică” va include informații cu privire la: nediscriminare, egalitatea de sanse, diversitate și toleranță, grupuri vulnerabile;

–         Curricula va fi modificată de către Ministerul Educației cu susținerea CNCD până la sfârșitul anului 2020.

–         Includerea unor elemente ce permitdiscutarea principiilor egalității și nediscriminarii transversal în orele de matematică, literatură și istorie, prin încurajarea editurilor de specialitate să asigure dezvoltarea de resurse educaționale…, cu susținerea CNCD și a Ministerului Educației.

–         Stabilirea de sanctiuni pentru cadrele didactice care încalcă prevederile egalității și nediscriminării și a unui proces intern prin care părinții și elevii pot depune plângeri anonime sau oficiale privind atitudinea discrimatorie a unor cadre didactice;

–         Includerea materiei „Egalitate și nediscriminare” ca disciplină obligatorie pentru elevii liceelor cu profil pedagogic;

–         Manualele școlare și materialele didactice vor fi avizate de CNCD înainte de aprobarea dată de Ministerul Educației.

–         CNCD și Ministerul Educației vor stabili măsuri în domeniul egalității, diversității și nediscriminării, prin care să evalueze toate manualele didactice.

Propuneri:

–                    Clarificarea expresiei „cod non-discriminare și promovarea diversității în școli” (Ce prevederi cuprinde acest cod non-discriminare? Se vor lua în calcul obiective de tipul celor cuprinse în Strategia națională „Egalitate, incluziune, diversitate” pentru perioada 2018-2022? Ce sancțiuni se vor stabili, în ce condiții și ce autoritate răspunde de stabilirea acestor sancțiuni?) 

–                    Oferirea unor lămuriri privind „metodologia de monitorizare, prevenire și intervenție în cazul identificării unor situații de segregare școlară” (Ce va cuprinde această metodologie? În baza căror legi va funcționa? Care sunt autoritățile responsabile de „identificarea situațiilor de segregare școlară”?) 

Concluzii

Având în vedere cele expuse mai sus, solicităm regândirea programului „România educată”, astfel încât obiectivele acestuia să nu intre în contradicție cu următoarele prevederi legale:

➢       Art. 14 alin. 3 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene„Libertatea de a înființa instituții de învățământ cu respectarea principiilor democratice, precum și dreptul părinților de a asigura educarea și instruirea copiilor lor, potrivit propriilor convingeri religioase, filozofice și pedagogice, sunt respectate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestora.”

➢       Art. 2 din Protocolul adițional laConvenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale„Nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, în exercitarea funcțiilor pe care și le va asuma în domeniul educației și învățământului, va respecta dreptul părinților de a asigura această educație și acest învățământ conform convingerilor lor religioase și filozofice.”

➢       Art. 29 alin. 6 din Constituția României: „Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine.”

➢       Art. 487 din Codul civil„Părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de (…) educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului.”

În concluzie, în numele părinților pe care îi reprezentăm, solicităm inițiatorilor programului „România educată” să țină cont de prevederile Constituției și legilor țării, tratatelor internaționale privind drepturile omului, principiilor democratice și normelor bunului simț, precum și ethosului și valorilor morale ale poporului român.

De asemenea, solicităm Administrației Prezidențiale organizarea unor ample dezbateri și consultări naționale publice cu toți factorii de răspundere implicați în probleme care privesc pe copiii și tinerii acestei țări, și care sunt în drept să se pronunțe asupra lor: părinți, educatori, reprezentanții cultelor recunoscute de lege, specialiști în problemele abordate.

În caz contrar, vom considera demersul dumneavoastră echivoc, formal, nejustificat, netransparent, părtinitor și nedemocratic, nefiind în interesul cetățenilor care v-au mandatat în funcțiile pe care le ocupați și astfel vom avea îndreptățirea de a acționa în consecință.

                                                                                                    Cristian Filip

                                                                                      Președinte ALIANȚA PĂRINȚILOR

Se aliază demersului următoarele asociații:

  1. Pro Decizii Informate
  2. Liga pentru Identitate Națională
  3. Scut Botoșănean
  4. Uniunea Vatra Noastră Românească – filiala Botoșani
  5. Fratia Ortodoxa Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Purtatorul de Biruinta
  6. Ajuta Oamenii Prahova
  7. Basarabii
  8. Sfintii Martiri Brancoveni
  9. Fundatia Justin Parvu
  10. Pro Consumatori
  11. Asociatia pentru Revigorarea Tradiției si
  12. Asociația pentru Toleranță în Spațiul Public
  13. Familia Românească
  14. Tradiția Românească
  15. Asociatia Simplu
  16. Calea Neamului
  17. Asociatia pentru Apararea Familiei si Copilului
  18. Asociatia Parintilor pentru Educatie Sanatoasa
  19. Prologos
  20. Institutul pentru Cercetari Psihosociale si Bioetica
  21. Fundatia pentru Stiinta si Sanatate
  22. Fundatia Arsenie Boca
  23. Alianta Noastra Romania
  24. Asociația Bucovina Profundă
  25. Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni – Suceava
  26. Asociația Provita Bucovina
  27. Asociația Culturală Sfântul Mitropolit Dosoftei
  28. Asociația Europa Veche
  29. Asociația Psaltichia
  30. Fundația Pentru Oameni
  31. Asociația Brațe pentru CER
  32. Mscarea Romanilor Lberi
  33. Asociația Rost
  34. Asociația Predania
  35. Federeția Provita Ortodoxă
  36. Asociația Pro Filiis
  37. Asociația Pro Vita Sfantul Brancoveanu filiala Pitesti
  38. Asociația Pro Vita Sibiu
  39. Asociația Pro Vita Craiova
  40. Asociația Crestin Ortodoxă Mama Olga
  41. Fapte
  42. Ortodoxia Tinerilor
  43. Centrul de Studii privind Facerea Lumii
  44. Fundatia Romana Pentru Cultura si Educatie Buna Vestire
  45. Pro Vita Bucuresti
  46. Alianta Familiilor din Romania
  47. Asociatia Persoanelor cu deficiente de auz Darul Sunetului
  48. Alianta Parintilor
  49. Asociatia pentru Libertatea Romanilor
  50. Liga Parintilor pentru Educatie
  51. Asociatia Medicala Concordia 2006
  52. ASCIOR
  53. Uniunea Generala a Pensionarilor din Romania – filiala Berca
  54. Extreme Adventure
  55. Sfantul Stelian
  56. Vatra Luminoasa
  57. Asocia Juristilor pentru Libertate si Demnitate
  58. Asociația Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului Satu Mare
  59. Asociatia FIREȘTE
  60. Asociatia IOANNIS
  61. Asociatia pentru Dezvoltare Sociala și Educationala
  62. ARCUS Project.

 

 

 

 

 

 

               

 

3 Comments

  1. Gheorghe si Ion asupriti de straini

    un alogen, un strain de neamul nostru, fara copii, sa se ocupe de educatia copiilor nostri ???
    in ce lume traim???
    cum putem permite asa ceva???
    cum putem accepta o asa sfidare pe fata ???

  2. mitica

    Dar cine este acest individ care are 47 de dosare penale care a lansat PROIECTUL „ROMÂNIA EDUCATĂ”

  3. oioioi

    Romania IED-ucata – formarea, pas cu pas, a noii generatii (turme) de OI…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.