Cap limpede

Remediul așteptat în pandemia COVID-19

  Pe măsură ce lumea așteaptă cu nerăbdare să apară vești bune despre blocarea pandemiei COVID-19, un plan, care conține […]

 

Pe măsură ce lumea așteaptă cu nerăbdare să apară vești bune despre blocarea pandemiei COVID-19, un plan, care conține cerințe care vor avea un impact semnificativ asupra libertăților civile deja suspendate, se profilează la orizont: vaccinarea obligatorie.

Se știe că, până în prezent, nu există un vaccin pentru noul coronavirus. Nu poate fi folosit vaccinul antigripal, pentru că nu numai că este ineficient, dar, mai mult, există indicii că persoanele vaccinate antigripal sunt mai vulnerabile. Dar există un efort conjugat (financiar și uman) pentru realizarea unui vaccin. Și nu numai. Cercetările se axează și pe obținerea unui medicament antiviral eficient și specific. Aceste remedii nu vor fi disponibile curând. Se estimează un timp de unu până la doi ani pentru obținerea vaccinului și de 6 luni – 1 an pentru obținerea medicamentelor. La început, nu vor fi în cantitate suficientă pentru a putea beneficia toată lumea, mai ales dacă se respectă procedurile. Dacă ne grăbim, putem să repetăm situația din pandemia cu virus gripal tip A (H1N1), ”gripa porcina” din 2009. Atunci (ca și acum) mass-media a declanșat o panică globală, care a obligat guvernele din aproape toată lumea să supraliciteze pentru cumpărarea a sute de milioane de doze de vaccin, înainte de terminarea testelor de siguranță. Au apărut numeroase incidente, accidente și reacții postvaccinale (grave) și guvernele au plătit despăgubiri uriașe persoanelor lezate. S-au cheltuit miliarde de dolari din bani publici pe medicamente antivirale, care, în final, s-a constatat că erau ineficiente.

Ministerul Sănătății din România estimează că vârful pandemiei va fi în a doua jumătate a lunii aprilie – prima jumătate a lunii mai, după care panta va fi descrescătoare până la cazuri izolate. Deci apogeul pandemiei va fi cu mult înainte de a avea un vaccin sau medicament antiviral.

Apare întrebarea: Cum vor fi amortizate fondurile imense investite în cercetare? Circulă un scenariu potrivit căruia, profitând de frica oamenilor, OMS va recomanda ridicarea tuturor restricțiilor numai atunci când este disponibil un vaccin și s-a desfășurat un program de vaccinare în masă. Un prilej excelent pentru ca legi, care prevăd vaccinarea obligatorie (cu forța), să fie adoptate fără dezbatere publică și în aplauzele mulțimii.

De fapt, vom fi ținuți ostatici și vom accepta suspendarea nedeterminată a mai multor libertăți civile doar pe o promisiune teoretică: un viitor remediu ar avea un impact semnificativ asupra evoluției pandemiei. După ce pandemia s-a încheiat?!

În concluzie, nu trebuie să bagatelizăm actuala pandemie, dar nici să o hiperbolizăm. Trebuie să luăm măsuri pentru a controla circulația virusului. Dar aceste măsuri trebuie să nu fie exagerate, abuzive, producătoare de panică. Ele trebuie, în special, să protejeze la maximum pe cei implicați direct în acțiune și pe cei vulnerabili. Trebuie avut în vedere că impactul economico-social advers pe care distanțarea socială îl provoacă (cum ar fi închiderea a nenumărate afaceri), se răsfrânge asupra sănătății și bunăstării a nenumăratelor persoane afectate sau nu de virus. Altfel, în final vom constata: operația a reușit, dar pacientul este mort.

                                                                                             Prof. dr. Vasile ASTĂRĂSTOAE

P.S.1: Evenimentul zilei, din 2 aprilie 2020, publica o știre: realizatorul de televiziune Tucker Carlson de la Fox News a atacat vehement modul în care Organizația Mondială a Sănătății a gestionat criza. Carlson l-a acuzat pe directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății că „și-a primit locul de muncă cu sprijinul chinezilor după ce a acoperit focarele de holeră în țara sa natală” și de aceea a acoperit falsificarea realității de către oficialitățile chineze. Mai mult „… conducerea Organizației Mondiale a Sănătății va spune că Beijingul „a stabilit standardul” pentru răspunsul la focar. Se pare că acest standard include ca medicii, care spun adevărul despre asta, să dispară”. Tedros Adhanom Ghebreyesus a fost acuzat că în calitate de Ministru al Sănătății a minimalizat epidemiile de holeră din Etiopia în 2006, 2009 și 2011, raportându-le ca „diaree acută”. Organizația Națiunilor Unite a precizat că multe vieți ar fi putut fi salvate dacă epidemia ar fi fost etichetată corect drept holeră.

P.S.2: Datorită (din cauza) stării de urgență, cele scrise mai sus nu se referă la situația din România. La nivel global, până în prezent, s-a constatat ca 5% dintre infectați fac forme grave cu risc letal. Restul nu se îmbolnăvesc (asimptomatici) sau prezintă forme ușoare sau medii.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *