Abuzuri

România suspendă drepturile omului: urmează scenarii dure? Activarea art.15 din CEDO!

  România a cerut activarea Articolului 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acestui […]

 

România a cerut activarea Articolului 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acestui act internațional, în condițiile stării de urgență decretate ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Urmează măsuri foarte dure, devreme ce România a decis să pună între paranteze Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Punând cap la cap Decretul prezidențial privind starea de urgență, Ordonanța Militară nr.1 și documentul de lucru al Grupului de comunicare strategică în care se prevede între altele limitarea deplasărilor, judecătorul Cristi Dănileț ajunge la concluzia că România se pregătește pentru un scenariu dramatic, iar statul se pune la adăpost pentru a nu putea fi tras la răspundere pentru eventualele abuzuri.

Ultima decizie a României, care alimentează ipoteza judecătorului Dănileț, se referă la activarea Articolului 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acestui act internațional, în condițiile stării de urgență decretate, ca urmare a pandemiei de coronavirus. Acest lucru ar însema suspendarea drepturilor prevăzute în Convenție.

Articolul 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede că ”în caz de război sau de alt pericol public care ameninţă existenţa unei naţiuni”, un stat membru ”poate lua măsuri derogatorii de la obligaţiile prevăzute în Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu contravină altor obligaţii care decurg din dreptul internaţional”.

România a cerut activarea acestui articol printr-o nota verbală, fără să facă vreo referire la drepturile pe care vrea să le suspende, ceea ce înseamnă că pot fi suspendate toate mai puțin dreptul la viaţă şi cele care interzic tortura şi sclavia.

Nota verbală de suspendare trimisă de către România. (Click pe imagine pentru mărire!)

Avocata pentru drepturile omului, Diana Hătmanu socotește că măsura este „excesivă și disproporționată” fiindcă România nu se află în război. „N-ar fi exclus” ca din acest motiv, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului să respingă derogarea cerută de București. Avocata nu știe dacă e „simplă incompetență” sau dacă nu cumva ar fi „un mesaj foarte grav”: „Ungaria cu tot iliberalismul ei, deși se află în stare de urgență, nu s-a grăbit să deroge Convenția, nici Italia, Franța, Germania etc. Poate că o vor face și aceste țări, dar la momentul potrivit și cu toate explicațiile necesare”.

Judecătorul Dănileț se plânge și el de lipsa de transparență a autorităților, care iau decizii bruște, fără ca măcar să se consulte cu juriștii și fără să explice oamenilor hotărârile pe care le iau. De pildă, în cazul suspendării drepturilor omului apar, din punctul lui de vedere, următoarele îngrijorări:„ar putea fi organizate procese sumare, neechitabile și fără să avem judecătorii de drept”. În plus, mai spune judecătorul, formulând o altă ipoteză, ar putea fi aduși „judecători militari făcuți peste noapte”, care să rezolve probleme la ordin, eventual „fără să se asigure dreptul la apărare al părților”.

„Intervenția armată pe stradă, în diferite scopuri, ar putea fi un alt motiv al derogării României de la articolul 15 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului”, mai adaugă Cristi Dănileț, revoltat că liderii români care au luat aceste decizii nu le-au explicat deloc, lăsându-i pe juriști, dar nu numai, să facă speculații. „Nu vrem să stârnim îngrijorări nejustificate”, declară judecătorul Dănileț, dar „retragerea din tratatul CEDO, care era garanția cea mai puternică pentru respectarea drepturilor noastre, ne îngrijorează”

Nici Ordonanța militară nr. 1, dată la începutul săptămânii, nu pare în regulă și nu a fost argumentată de autorități: „cum e posibilă o ordonanță militară dată de un ministru civil? Eu ca judecător – mărturisește Cristi Dănileț – nu știu ce înseamnă acest lucru, pentru că nicăieri în legislația românească nu se definește ordonanța militară: ce forță are? Sunt exceptate astfel de ordonanțe de la controlul Curții Constituționale? Pot fi atacate în contencios administrativ?”

Ar putea urma Ordonanța Militară nr. 2 prin care oamenii nu vor mai avea voie să iasă din casă și nimeni nu va putea contesta niciunde un astfel de act, subliniază Dănileț, mirându-se că Ordonanțele de Urgență trec prin parlament, dar Ordonanțele Militare, date de un ministru, nu pot fi cenzurate de nicio instanță. Constituția menționează (Art.126, Al. 6) că „actele comandamentelor militare” nu pot fi supuse controlului judecătoresc. Încă nu e clar dacă ordonanța militară este un act al unui comandament militar sau nu.

În România nu mai avem practic nicio plasă de siguranță pentru salvarea democrației”, consideră avocata Diana Hatmanu spunând că oamenii nu se vor mai putea lupta cu abuzurile, pentru că „instanțele aproape că nu mai funcționează, iar Convenția Europeană pentru Drepturile Omului a fost suspendată”.

Spre deosebire de Letonia, care a cerut la rândul ei aplicarea Articolului 15 din Convenție, România nu a precizat care sunt drepturile pe care ar vrea să le suspende, de unde s-ar înțelege, potrivit juriștilor, că liderii politici aflați la putere vor să renunțe la toate drepturile enunțate în document, cu excepția celor care nu pot fi suspendate, cum ar fi dreptul la viaţă şi cele care interzic tortura şi sclavia.

În ultimii 30 de ani doar președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a mai cerut o astfel de suspendare, pentru a scăpa de inamicii politici și de conducerea armatei, după încercarea de lovitură de stat din 2016.

                                                                                                                        Sabina FATI

Sursa: Radio Europa Liberă România 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *