Abuzuri

Sănătatea, la mâna politicului. Cum este subjugat actul medical la Sibiu

  Politizarea actului medical este cea mai cumplită boală a sistemului de sănătate. Criza de coronavirus a scos la iveală […]

 

Politizarea actului medical este cea mai cumplită boală a sistemului de sănătate. Criza de coronavirus a scos la iveală toată mizeria ascunsă sub preș, de ani de zile. După cazul de la Suceava, mai nou de la Arad, apar numeroase deficiențe în gestionarea treburilor medicale și la Sibiu. În templul lui Iohannis, nu se prea vede lucrul bine făcut, nici România normală.

Mai deunăzi, autoritățile locale se lăudau că în Sibiu nu este niciun caz de coronavirus. Parcă se dorea să se imprime imaginea unui județ curat, care să dea bine la lume, în urbea lui Iohannis. Însă, presa locală a dezvăluit că oficialitățile vor să ascundă adevărul, în condițiile în care domnea legea omertei. De la spital, DSP sau  prefectură, nu ieșea nicio informare legată de situația coronavirus la Sibiu.

Chiar și șeful ISU Sibiu, colonelul Cosmin Balcu a explodat, acuzând înțelegeri politice pentru ascunderea adevărului: „Oficial vă spun că suntem nebuni la cap. DSP-ul ne-a raportat azi (n.r. 01.04.2020), la orele 17:00, zero pozitivi și zero decedați în județul Sibiu. Datele pe care le primim de la Direcția de Sănătate Publică Sibiu la Centrul județean de coordonare și conducere a intervenției sunt cu zero pozitivi și cu zero decedați. Este incredibil ceea ce se întâmplă. Suntem în 2020 și unii trăiesc în 1900 toamna. Ca să ne dăm mari, că avem zero.”, a declarat Cosmin Balcu pentru ziarul „Turnul Sfatului”.

Ca să putem înțelege mecanismul politic de funcționare la nivelul sistemului de sănătate, să vedem cine conduce instituțiile și unitățile medicale din Sibiu. Mai întâi, ne referim la Spitalul Județean. De prim interes este faptul că directorul spitalului, Cornel Benchea tocmai a anunțat că renunță să-și prelungească contractul de management, acum, în plină criză de coronavirus, lăsând de izbeliște cea mai importantă unitate medicală din județ. Am putea spune că a dezervat de pe câmpul de luptă.

Cine este Benchea? Nu este medic, nu a avut niciodată treabă cu sistemul de sănătate, dar a fost pus în fruntea Spitalului Județean, acum doi ani. El este bancher de meserie, lucrând toată viața în sistemul financiar. La BRD, Banca Carpatica, Banca Feroviară. Acum doi ani, după ce a ajuns în fruntea Spitalului Județean, toată presa a vuit că salariul său de management era mai mare decât al premierului, ajungând la aproape 20.000 de lei. Salariul a fost stabilit de Consiliu Județean, controlat politic de PNL și FDGR.  Când Benchea  a dat de greu și spitalul avea mai multă  nevoie de el pentru a gestiona criza de coronavirus, a dat bir cu fugiții.

Dar, totuși, cum a ajuns în fruntea Spitalului Județean? Important de menționat este că această spitalicească se află în subordinea Consiliului Județean, instituție condusă de Daniela Câmpean (PNL), mâna dreaptă a Ralucăi Turcan, acum vicepremier. Benchea a condus o lungă perioadă de timp, Banca Carpatica și Banca Feroviară. Banca Carpatica a fost înființată de omul de afaceri Ilie Carabulea, care a stat luni bune de zile, în arest preventiv, pentru fapte de corupție. Același Carabulea, bun prieten și sponsor al lui Klaus Iohannis, în vremea când actualul președinte era primar al Sibiului. În acea perioadă Benghea era director al Băncii Carpatica.

Totodată Cornel Benchea a fost și director al Băncii Feroviare. Precizăm că această băncă funcționează în Sibiu,  în incinta imobilului din strada Magheru, 1-3, sediu al FDGR, pentru care plătește chirie Forumului. În concluzie, putem spune că nimic nu este întâmplător, iar lucrurile căpătă sens, când le pui una lângă alta. Așa am putea explica legăturile lui Benghea cu lumea politică: PNL și FDGR, cele două partide care conduc Sibiul.

În același timp, la conducerea Direcției de Sănătate Publică Sbiu se află un alt membru de partid, PDL, apoi PNL. Este vorba despre Gabriel Budescu, medic stomatolog care, în 2009, era director al Spitalului Județean Sibiu. Apoi, după numai un an, în 2010, ajunge șeful Direcției de Sănătate Publică Sibiu, fiind ținut în funcție, până în zilele noastre, politic, de PNL. În toată această perioadă, Budescu a reușit să adune, potrivit declarației de avere, nu mai puțin de 7 case, în Sibiu, Alba Iulia, Avrig și București. În același timp acesta se află în două consilii de administrație, la două spitale locale din Sibiu.

                                                                                             ancheteonline.ro     

2 Comments

  1. alex

    A fost o prostie mare cat casa, trecerea spitalelor din administrarea Ministerului Sanatatii la consiliile judetene! Ce atinge politicul iese prost!

  2. RaduD

    Chestia cu 7 case e un obicei local?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.