Colimator

Serviciul de Combatere a Corupţiei din Justiţie-SCCJ (DNA) vs. Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie-SIIJ (PG)

  Paralelă între Serviciul pentru magistrați care a funcționat în cadrul DNA, înființat de Laura Codruța Kovesi și actuala Secție […]

 

Paralelă între Serviciul pentru magistrați care a funcționat în cadrul DNA, înființat de Laura Codruța Kovesi și actuala Secție de Investigare a Infracțiunilor în Justiție, aprig contestată de tabăra lui Klaus Iohannis

                                                             Nume, titulatură

A.SCCJ (serviciul înfiinţat prin ordin de L. C. Kovesi) = Serviciul de Combaterea Corupţiei din Justiţie!!!

B.SIIJ (secție înființată prin Lege de Parlament) = Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie!!!

                                                             An şi mod înfiinţare

A.SCCJ a fost înfiinţată pe 31 ianuarie 2014 prin ordinul nr. 10 (act administrativ individual!!! fără valoare de lege!!!) al procurorului şef DNA. A funcţionat 4 ani şi 7 luni, începând cu data de 3 martie 2014.

Ordinul numărul 10 din 31 Ianuarie 2014 prin care Kovesi a înființat Serviciul de Combatere a Corupţiei din Justiţie (reorganizarea DNA), după ce a fost numită în fruntea DNA printr-un troc politic din 2013, ca să controleze, monitorizeze și să pună presiune pe magistratura României. (Click pe document pentru mărire!)

B.SIIJ a fost înfiinţată în 2018 prin Legea 304/2004 privind organizarea judiciară (lege!!!, adoptată de Legiuitorul principal şi suveran al statului!!!, Parlamentul României). A devenit operaţională pe 23 octombrie 2018. Funcţionează cu tot cu operaţionalizare şi modificări succesive de 1 an.

                                                    Numirea în funcţie

A.SCCJ a avut şeful delegat!!! succesiv!!! pe funcţie timp de 1 an prin ordin!!! al Procurorului General al României şi ulterior numit prin hotârârea Secţiei de Procurori a CSM pe o perioadă de 3 ani. (prin delegare pe care o propunea ea!!!, apoi transmitea Procurorilor!!! CSM pe cine să numească şi ei numeau)

B.SIIJ are şeful NEnumit/blocat de la înfiinţare, urmând a fi numit de Plenul CSM!!! în condiţiile legii 304/2004 privind organizarea judiciară (prin votul!!! întregii!!! structuri a CSM, garantul constitituţional al Independenţei Justiţiei!!!)

                                               Subordonare ierarhică

A.SCCJ a funcţionat în Secţia I a DNA, a fost condusă de prietena lui Kovesi, Gabriela Mirică, Secţia I fiind condusă tot de omul lui Kovesi, Gheorghe Popovici aka Gigi, coordonată practic de LCK şi pe hârtie de Marius Iacob. (Subordonare ierarhică Procurorul Şef DNA)

B.SIIJ este o structură operativă a Parchetului General, cum a mai existat una în trecut, până în 2004. (Subordonare ierarhică Procurorul General). În prezent, este condusă de procurorul adjunct, Nicolae Marin, fost procuror DNA

                                       Competenţă pe urmărirea penală

A.SCCJ a preluat competenţa pe urmărirea penală pe faptele de corupţie vizând magistraţii sau în legătură cu aceştia. Însă nu numai SCCJ din DNA a deschis dosare pe magistraţi!!!!, ci şi Secţia I din DNA, Secţia II-a din DNA, Serviciul Militar din DNA şi toate cele 14 Servicii Teritoriale din DNA.

B.SIIJ are competenţă exclusivă să efectueze urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusive judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai CSM. De asemenea, SIIJ îşi menţine competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care alături de persoanele menţionate sunt cercetate şi alte persoane.

                                       Procurori care au lucrat/lucrează

A.SCCJ a avut de-a lungul timpului în DNA 8 procurori + 1 şef, timp de 4 ani şi 7 luni cât a funcţionat (31 ianuarie 2014- octombrie 2018). La înfiinţare a avut prevăzut 1 procuror şef +3 procurori

B.SIIJ avea până săptămâna trecută 4 procurori + 1 adjunct, 1 an de când funcţionează (octombrie 2018- prezent) deşi sunt prevăzute 15 posturi de procuror

                                   Dosare deschise, închise, declinate

A.SCCJ din DNA a deschis în mai bine de 4 ani şi jumătate de funcţionare, alături de Secţia I din DNA, Secţia II din DNA, serviciul Militar din DNA, cele 14 Servicii teritoriale: 2902 dosare pe 2807 magistraţi.

❗Dintre cele 2902 dosare, în 1459 de dosare au fost vizaţi 845 de procurori şi în 1443 de dosare au fost vizaţi 1962 de judecători din România.

❗Numai pentru judecători DNA a cerut 5935 măsuri de supraveghere în 4 ani şi jumătate. (Inspecţia Judiciară în Raportul de 254 de pagini adoptat de CSM a constatat un lanţ nesfârşit de nereguli grave, ilegalităţi pe bandă).

❗Condamnări extrem de puţine în ultimii ani, majoritatea dosarelor erau ţinute în nelucrare, ordonanţele de delegare erau „în alb”, măsuri de supraveghere uitate a fi oprite, repartizări haotice şi multiple, soluţii contradictorii, magistraţii nu erau informaţi legal, instanţele erau necompetente, ordonanţele de începere a urmăririi penale in rem nu existau, procurorii se substituiau instanţelor, exploatarea mandatelor se făcea şi după 5 ani de la supraveghere, procentul de mandate admise de instanţe numai pe judecători- în total 97,08%, cererile nu erau înregistrate la ÎCCJ în Ecris etc.

❗DNA susţine însă că a avut doar 2396 de dosare (cu 506 mai puţin) din care a clasat 1922 de dosare. DNA susţine că a interceptat doar 166 de magistraţi.

B.SIIJ a PG a preluat la 23 octombrie 2018 toate dosarele prin declinare de la DNA. DNA a închis pe repede înainte de operaţionalizarea SIIJ mii de dosare, astfel că DNA susţine că a predat SIIJ doar 275 de dosare în lucru. SIIJ a mai preluat prin declinare, potrivit competenţei legale, toate dosarele pe magistraţi de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de la toate Parchetele Curţilor de Apel. După preluarea tuturor acestor dosare, plus dosarele deschise ulterior, dosarele aflate la SIIJ ajung la 2000.

                                                            Concluzii

❗4 ani și 7 luni a funcționat acest Serviciu în cadrul DNA, până la înființarea SIIJ (prin lege aprobată de Parlament și CCR), a fost inventat prin ordin administrativ al procurorului șef DNA, ordinul fiind semnat și de actualul șef al DNA, Nistor Călin și de Marius Iacob, ca adjuncți la vremea aceea.

❗Serviciul pe magistrați a funcționat în cadrul Secției I a DNA, în scripte coordonată de Marius Iacob, în realitate, condusă de LCKovesi, Gheorghe Popovici aka, Dana Tițian, Gabriela Mirică, oamenii săi. Gabriela Mirică timp de 1 an a stat delegată ca șefă a Serviciului pe magistrați, fără să fie numită de CSM.

❗De observat că Serviciul pe magistrați din DNA a fost mai important ca alocare de resurse decât: combaterea corupției în administrația centrală, infracțiunile din achizițiile publice, prejudiciile aduse bugetului public, frauda din fonduri UE, infracțiunile săvârșite de militari, și câteva dintre serviciile teritoriale ale DNA. De altfel, ulterior Secția pe militari din DNA a fost trasformată în Serviciu, pentru că Secția pe infracțiunile săvârșite de militari deranja SRI.

❗ În 4 ani și 7 luni de existență a SCCJ în DNA, întreg DNA a deschis 2902 dosare pe magistrați. 1459 de dosare penale au fost deschise pe 845 procurori și 1443 dosare penale au fost deschise pe 1962 judecători. Doar pe judecători au fost cerute de DNA și aprobate 5935 măsuri de supraveghere.

                                                                                                    Sorina Matei

             

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *