Istorie

„Sub steagul lui Codreanu” de Nicu Iancu: Momente din trecutul legionar (I)

                 SUB  STEAGUL  LUI  CODREANU Momente din trecutul legionar, Editura DACIA – Madrid, 1973 (f r a […]

 

               SUB  STEAGUL  LUI  CODREANU

Momente din trecutul legionar, Editura DACIA – Madrid, 1973 (f r a g m e n t e)

                   P R E F A Ț Ã de Horia Sima

Nicu Iancu este unul dintre martorii cei mai pretiosi ai perioadei legionare dintre cele douã rãsboaie.

Intrat in Legiune de timpuriu, a cunoscut miscarea dela primele ei manifestãri politice si spirituale si dela primele ei încercãri de a prinde cheag in viata neamului nostru.

Luând «luminã din luminã» din metropola legionarismului, Iasii, a rãspândit crezul legionar in orasul si judetul Sibiu. Pe atunci, in toamna anului 1931, se afla singur in mijlocul unei lumi desorientate de partide, cãreia voia sã-i deschidã orizontul unei noi sperante într’un viitor românesc mai bun. Si a isbutit in aceastã întreprindere grea, de destelenire a judetului, creind primele cuiburi si punând fundamentele organizatiei locale. Ce-a devenit mai târziu Sibiul, pe urmele muncii de pionerat a lui Nicu Iancu, o stie toatã lumea: un centru legionar de importantã nationalã, ale cãrui reflexe se propagau in toatã tara.

Organizatia de Sibiu a fost epicentrul câtorva sguduiri mari din istoria Legiunii si aceste momente decisive le reinvie, cu deosebitã mãiestrie si cãldurã, Nicu Iancu. Dominã mai întâiu (in) peisagiul amintirilor lui, figura luminoasã a lui Ion Banea. Oridecâteori îi îngãduiau studiile universitare, descindea dela Iasi pe pãmântul natal pentru a aprinde in sufletele desnãdãjduite ale tarãnimii credinta in omul chemat sã o mântuiascã: Corneliu Zelea Codreanu. Ion Banea a polarizat ca un magnet energiile sãnãtoase ale acestui judet si lupta lui a avut vaste repercusiuni pe aria Ardealului întreg. Aceastã organizatie a fost apoi aleasã de puterile oculte pentru a înscena odioasa afacere a fabricei «legionare» de bani falsi dela Rãsinari. Nicu Iancu desvãluie dedesubturile acestei infamii si modul strãlucit in care organizatia localã a dat replica cuvenitã uneltitorilor, fãcându-i sã amuteasca. Poposim apoi între zãbrelele închisorii din Sibiu, unde asistãm la scena busculadei dintre legionari si jandarmi in Ajunul Crãciunului 1933. Legionarii detinuti au fost victima unei agresiuni din partea autoritãtilor, cari voiau sã scindeze grupul in douã, eliberând o parte si retinând pe conducãtori. In acest tumult, se ridicã peste capetele tuturora, ca o forta a naturii, ca un Ion milenar, nãpraznica aparitie a lui Corneliu Georgescu, un om calm dealtminteri. Vestea despre ciocnirea din închisoarea Sibiu, având ca protagonisti pe Corneliu Georgescu si Ion Banea, s’a rãspândit ca fulgerul in toatã tara si nu putin a contribuit la crearea atmosferei apãsãtoare, preludiu al desnodãmântului din 29 Decembrie.

Chiar evenimentele generale, trãite concomitent de mii de legionari, in cursul prigoanei din 1933-1934, sub pana lui Nicu Iancu iau o altã viata si semnificatie. Nu numai cã vibreazã de toatã gama suferintelor omenesti, dar din ele picurã, la fiecare pas, mesagii si interpretãri politice juste, cari dovedesc o profundã cunoastere a situatiei interne si externe a României.

Citind capitolul «Din închisoare in închisoare», respiratia se opreste înfioratã de «ce va urma», ca un mare roman de aventuri. Cine nu va simti, împreunã cu Nicu Iancu, singurãtatea de plumb din celula închisorii din Arad; cine nu va fi cuprins de aceleasi nelinisti ca si el când, smuls depe patul spitalului, va fi purtat spre necunoscutul unei alte închisori; cine nu va fi încercat de aceleasi presimtiri sumbre, ca apropierea unui final, când va fi inghitit de cazematele Jilavei? Cine nu se va revolta, când, ca bun cunoscãtor al legii, autorul va pune diagnosticul precis al fãrãdelegilor si abuzurilor sãvârsite de autoritãti si cine nu va surâde, satisfãcut, când Nicu Iancu va refuza sã-si rãscumpere libertatea semnând o declarafie degradantã?

Pe o treaptã de existenta mai sus, descoperim in toate gândurile, proectele si povestirile autorului prezenta factorului spiritual. Realitatea misticã învãluie si pãtrunde realitatea concretã. «Minunea dela Sadu» nu este o inventie, ci expresia interventiei Divine in lupta miscãrii, demonstrând cã idealurile si împlinirile ei sunt fapte plãcute lui Dumnezeu.

Insfârsit, valoarea documentarã a lucrãrii este imensã. Sunt pagini aici de care orice istoric constiincios trebue sã tinã seamã. Trebue sã se punã cel mai mare temeiu pe relatarea întâmplãrilor din Ianuarie 1941, care demonstreazã clar existenta unei lovituri de Stat a Generalului Antonescu si nu o asa zisã «rebeliune» legionarã; nu se poate trece cu vederea peste cele petrecute in lagãrul Târgu-Jiu, unde un complot urzit chiar dela Presidentia Consiliului urma sã provoace uciderea in masã a legionarilor internati; nu se poate ignora nici încercarea temerarã a unui grup de legionari refugiati la Târgu-Mures de a opri puhoiul bolsevic pe Carpati, dupã trãdarea dela 23 August.

Rezumând impresiile culese din citirea acestei lucrãri, care captiveazã atentia dela primele pagini, ea sa distinge prin:

– pãtrunzãtoarea analizã politicã a evenimentelor trãite de autor,

– prin fondul adânc omenesc care dã povestirii culoare si voiciune,

– prin arta expunerii, care o aseazã printre lucrãrile remarcbile ale genului memorialistic.

Din imensa bogãtie a trecutului legionar, Nicu Iancu a salvat dela naufragiu aceste momente, cari, fãrã îndoialã, vor servi posteritãtii nu numai ca indicatoare pentru reconstruirea a ceeace a fost, dar si ca impulsuri si inspiratii pentru a zidi ceeace va veni.

                                                                                  Horia SIMA, 30 Noembrie 1972

Sursa:http://www.miscarea.net/nicu-iancu-sub-steagul-lui-codreanu-amintiri.htm

1 Comment

  1. Militaru Vasilică

    Întrebări retorice pentru naționaliștii români (majoritatea autodeclarați ortodocși, adică adepți ai religiei iudeo-creștine).
    Oare de ce Biserica Ortodoxă Română îl pomenește la Sfânta Proscomodie (se scoate Sfântă Miridă pentru Sf Proroc Moise) și îi dedică o zi specială de pomenire ciminalului în serie Moise, declarându-l Sfântul Proroc Moise, în timp ce toți legionarii români sunt declarați în unanimitate cei mai mari criminali din istoria românilor?
    Ce au învățat românii din suferința din temnițe a legionarilor?
    Când o să învețe românii să fie adevărați creștini?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *