Colimator

Ziua cînd PSD s-a călcat singur pe cap

  În primii ani de după revoluție, dacă voiai să critici un congres de partid spuneai despre el că e […]

 

În primii ani de după revoluție, dacă voiai să critici un congres de partid spuneai despre el că e pecerist. Azi, congresele PCR de odinioară se prezintă ca niște culmi ale seriozității și responsabilității politice în raport cu simulacrele la care asistăm, iar mascarada pesedistă de sâmbătă, 22 august 2020, a bătut recordul. Dincolo de aiureala statutar-organizatorică deplină, însă, PSD s-a călcat singur pe cap prin mesajele lansate, unele care vor fi intens și firesc speculate de adversari.

Practica politică modernă obligă un congres al unui partid, forul suprem care se reunește o dată la 4 ani, să fie o reuniune de maximă seriozitate, importanță și greutate. Documentele discutate în congres trebuie pregătite din timp, prezentate tuturor delegaților pentru ca ei să decidă în cunoștință de cauză, statutul trebuie respectat la virgulă, la fel dreptul la cuvînt – ne amintim că peceristul Constantin Pîrvulescu l-a putut critica direct, tăios, de la tribuna congresului al 12-lea pe Ceaușescu! – votul trebuie să fie secret, competiția trebuie să fi onestă, iar în congres trebuie prezentate programe și soluții concrete atît pentru problemele interne ale partidului cît și pentru țară.

Nimic din toate astea nu am avut azi la PSD.

Un congres cu alegeri organizate pe baza unui statut modificat azi, practică interzisă de legea partidelor, care cere ca orice modificări statutare să fie aprobate în prealabil de tribunal. Rostul acestei prevederi este tocmai împiedicarea abuzurilor de putere: fiecare lider în exercițiu ar modifica, altfel, regulile în timpul jocului promovînd varianta care îi convine.

PSD nu a respectat legea – cu argumentul forte că așa fac toate partidele – și a schimbat regulile în timpul jocului. Ca bîlciul să fie complet, modificările la statut operate azi vor trebui aprobate de un tribunal care încă nu le-a aprobat pe cele de la congresul de anul trecut, situație fără precedent chiar și într-o țară ca România.

În decurs de cca.un an, PSD a parcurs senin trei moduri diferite de alegere a conducerii: prin votul tuturor membrilor de partid, prin votul congresului pe persoană, respectiv prin votul congresului pe grup de persoane.

Asta nu e tot: nimeni nu înțelege pe baza căror reguli un candidat a mers la vot cu moțiune și echipă completă, iar altul de unul singur.(??!!)

Altă premieră: congresul la care unul dintre cei doi contracandidați nici măcar nu a participat la ședință.

Nu a existat dezbatere de documente, pentru că ele nici nu au existat, cu excepția moțiunii lui Ciolacu, care a rămas, însă, neatinsă. Probabil niciun delegat nu apucase să o citească, necum să o comenteze.
S-a vorbit permanent și general de nevoia de proiecte noi, fără a fi prezentat măcar unul.
Practic, congresul a constat doar din discursuri tip apă de ploaie, rostite fără minim entuziasm și din simulacrul de vot online.

Singurele lucruri notabile din congres au fost elemente din discursul noului președinte, Marcel Ciolacu, și din nedezbătuta sa moțiune.

Iar aici, lucrurile devin cu adevărat dramatice.

Ceea ce a făcut Ciolacu la acest congres este, iarăși o spunem, fără precedent în istoria post-decembristă.

Practic, buzoianul și-a desființat pe bucăți propria formațiune, însușindu-și cu entuziasm cele mai dure critici aduse de adversari în ultimii ani, luînd distanță de toate conducerile anterioare, de pozițiile anterioare ale partidului, ba pînă și de orientarea sa doctrinară.

Ciolacu a vorbit de noul PSD ca un partid de centru, dacă nu chiar de dreapta de-a binelea, ceea ce ar cam trebui să stîrnească uriașe semne de întrebare.

A fost abandonată orice tentă de naționalism, a fost îmbrățișată călduros și deplin poziția PNL ori a USR-PLUS față de UE și SUA, s-a invocat nevoia ajutorării multinaționalelor să facă profit, a sprijinirii prioritare a clasei de mijloc, ba chiar s-a dat clar de înțeles că PSD va sprijini total controversatul „green deal” european.

Salutul masonic în timpul intonării imnului național la Congresul PSD, copiat de la Klaus Iohannis, este dovada alinierii la sistem/statul subteran a acestor slugoi pesediști nemernici conduși de marioneta SRI-ului Marcel Ciolacu. Gestul în cauză nu are nimic comun cu patriotismul! Mâna la inimă – sau ce-o avea robotul alogen  Iohannis în locul acela – este gestul obedienței masonice practicat în toate lojile masonice din lume și nu are legătură cu patriotismul, deși majoritatea ignoranților așa îl percep. Gestul pseudo-patriotic, pe care-l face Klaus Werner Iohannis, cu veșnica lui cravată albastră – culoarea masoneriei alături de galben (auriu) – în timpul intonării imnului național, a fost copiat de la președinții americani, după care s-a luat întreaga turmă a supușilor. Se știe că SUA este prima țară din lume fondată de masoni. Aceștia și-au impus simbolistica peste tot, începând cu grafica de pe bancnotele de un dolar și terminând cu arhitectura capitalei Washington. Click pe fotografie pentru mărire! (Foto și text „Justițiarul”).

Permanent, Ciolacu a vorbit despre erorile și gafele PSD, despre nevoia reformării sale totale și chiar a trîntit-o de-a dreptul că doar „La finalul acestui proces de transformare ideologică și structurală, PSD va deveni un partid puternic, demn și democratic.”. Pînă atunci, logic, rămîne, deci, un partid slab, nedemn și nedemocratic.

Idei care ne-au atras atenția în discursul lui Ciolacu, dincolo de glazura ieftină în care au fost ambalate:

– Vrem să rămânem un partid conservator, care se uită mai degrabă în spate, în TRECUT?… sau vrem să ne transformăm într-un partid MODERN, care se uită în VIITOR, spre progres?

– Să fim aproape de toți românii din clasa de mijloc!

Munca voastră a fost irosită de cei care au crezut că pot folosi PSD ca pe o cheie la ușile justiției. Și trebuie să ne rupem de acest trecut!

– Astăzi suntem hotărâți să lăsăm greșelile trecutului în spate, acolo unde le este locul. Astăzi decidem viitorul social-democrației din România!

Vreau să facem politica celor care au plecat să muncească în străinătate. Ei sunt cei care au ajutat România să treacă prin criza financiară.

Să fim patrioți înseamnă să încurajăm antreprenoriatul românesc, dar și multinaționalele din România. Să le ajutam să facă profit aici, să plătească taxe aici, în România.

PSD susține consolidarea parteneriatului cu NATO și dezvoltarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. Trebuie și vom contribui la întărirea relației transatlantice pentru ca România să se bucure de securitate.

PSD s-a bazat de-a lungul timpului pe tătuci. Și în mod evident acest lucru nu a făcut bine partidului și nici României. Vremea tătucilor a apus.

Idei care ne-au atras atenția în moțiunea lui Ciolacu:

– Urmează un proces greu, de transformare profundă a partidului. PSD se va reclădi ideologic pentru a-și recâștiga identitatea de partid istoric de stânga, prin reiterarea viziunii euroatlantice, asumarea critică a trecutului și prin respectarea angajamentelor politice față de societate. Prioritatea PSD este de a-și recâștiga credibilitatea în fața cetățenilor români și în cadrul familiei europene social-democrate.

– PSD va trebui să își însușească pe deplin doctrina și valorile social-democrate europene și să le transpună în mod real în societatea românească prin acțiunile sale politice. Totodată, PSD va trebui să promoveze competența la toate nivelurile din partid, pentru a-și recâștiga prestigiul partidului cel mai bine pregătit pentru a conduce țara și de a realiza schimbările așteptate de cetățeni.

– La finalul acestui proces de transformare ideologică și structurală, PSD va deveni un partid puternic, demn și democratic.

– Vor fi cooptați specialiști externi (din țară și din străinătate) care vor defini cadrul și regulile de selecție pentru membrii Consiliului Național.

– Fără cumetrii în funcții publice — Se va introduce regula ca partidul să nu susțină și să nu valideze sau să nu numească în funcții publice sau să nu angajeze fără concurs persoane care au o relație de rudenie de gradul 1 și 2 cu conducătorul instituției respective.

– Trecerea de la un partid conservator la un partid modern european — PSD se va desprinde de conceptele anacronice, încremenite în perioada preaderării la spațiul european. PSD va cultiva valorile autentice împărtășite de stânga europeană.

– PSD, partidul clasei de mijloc, își va propune ca obiectiv să se adreseze categoriilor sociale active care au contribuit sau contribuie activ la dezvoltarea socială și economică și care compun în cea mai mare parte clasa de mijloc din România.

Apărarea cetățenilor români care muncesc în diaspora – PSD va acționa pe plan european pentru apărarea drepturilor românilor care muncesc din greu în afara țării.

– Apărarea mediului și resurselor naturale – PSD își va propune ca obiectiv apărarea mediului și resurselor naturale ale României.

– PSD se va desprinde de un trecut controversat și va comunica în mod prioritar schimbările pe care le face în structurile sale pentru a asigura un viitor promițător pentru partid și pentru țară.

PSD susține la nivel național și european nevoia unui pact ecologic, precum și a unei tranziții echitabile către un nou model de societate bazat pe economie circulară și resurse regenerabile.

– PSD susține introducerea unor măsuri de protecție socială pentru antreprenori care să le permită acestora să treacă peste momentele dificile.

PSD va pleda pentru o abordare responsabilă a fenomenului globalizării. Avem nevoie de o acțiune comună pentru rezolvarea problemelor globale, dar este nevoie și de mecanisme care să asigure protejarea intereselor naționale.

Să tragem linie și să adunăm:

– PSD se trage în mod clar spre centrul spectrului politic. Teza susținerii prioritare a clasei de mijloc revine în mai multe rînduri în discursul și în moțiunea lui Ciolacu.

Ideea aducerii de specialiști din străinătate pentru selectarea celor mai buni dintre pesediști e desprinsă, probabil, dintr-un sitcom.

Discursul despre Justiție devine, brusc, extrem de respectuos, dispar orice referiri la abuzurile incalificabile ale procurorilor și judecătorilor din ultimii 15 ani. Se ridică mingea la fileu PNL, USR-PLUS, președintelui Iohannis și tefeliștilor prin asumarea oficială a luptei PSD contra justiției.

Nu există nici măcar o vagă aluzie la abuzurile serviciilor secrete, la celebrele protocoale etc.

– Leitmotivul întregii sale prestații este turnarea de cenușă în cap față de prestația PSD de pînă azi, vorbește insistent despre greșeli, despre distanțarea de trecut, despre nevoia unei reformări din temelii etc.

Expresia „tătuci” îl vizează clar pe Ion Iliescu, deși îi poate atinge și pe Năstase ori Dragnea. Oamenii care au scos, totuși, cele mai mari scoruri pentru PSD.

Ciolacu spune explicit că cetățenii nu mai au încredere în PSD, și nici marile partide europene. Pune pe locul unu ideea de globalizare și abia apoi vorbește de nevoia protecției intereselor naționale.

Practic, Ciolacu asimilează toate criticile adversarilor PSD, precum PNL, USR, Pro România, Iohannis, anumite ambasade străine, anumiți lideri de opinie, anumite organe de presă, ONG-uri șamd. Și promite să încadreze partidul în patul lor procustian. (Să spui explicit că PSD e ancorat în anacronismul din perioada preaderării la UE și că e necesară desprinderea urgentă de el e de o gravitate inimaginabilă.)

Dar, care ar mai fi în acest caz identitatea PSD?

Sprijinirea prioritară a clasei de mijloc e minunată, dar e obiectivul tradițional al PNL, asumat în epoca mai recentă și de USR-PLUS. Referirile pozitive la globalizare și la nevoia de măsuri de tip green deal, ori de digitalizare a învățămîntului duc iar PSD spre PNL și USR-PLUS. Susținerea diasporenilor e, iarăși, o temă clară a dreptei de la noi.

Ce va mai diferenția cele trei formațiuni în acest caz?

Nu există înfrîngere mai mare decît să preiei in integrum principiile și viziunea adversarilor.

Să spunem că singurul pesedist deranjat în congres de tragerea spre dreapta a PSD ori de atacurile la conducerile precedente a fost Dumitru Buzatu. Și a mai punctat nițel sindicalistul Dumitru Costin, în cele cîteva cuvinte rostite ca mesaj; în rest, liniște de mormînt.

Ca să fim bine înțeleși, o mai spunem odată: nu toate temele punctate mai sus de noi sunt criticabile, atît doar că ele aparțin tradițional altor formațiuni, din alt spectru politic.

Ce speră să obțină PSD disociindu-se în ultimul hal de propriul trecut, mai îndepărtat ori mai recent, pliindu-se brusc pe tezele unor partide profund adversare e greu de înțeles.

Un partid azi dispărut, PD, a șocat lumea cu ani în urmă trecînd peste noapte de la stînga la dreapta. Chiar și el, însă, a făcut-o după ce preluase puterea și nu mai risca sancțiunea propriilor alegători. Cîțiva ani mai tîrziu, și-a dat duhul după ce mai întîi se spărsese.

PSD face aiuritoarea meandră, însă, fix în buza alegerilor. Niște alegeri în care dușmanii politici vor fi de-a dreptul încîntați să facă uz de cenușa turnată azi cu chintalele de Ciolacu în căpățînile pesediștilor.

                                                                              Bogdan Tiberiu IACOB, inPolitics.ro

 

2 Comments

  1. Teodor

    Adio PSD… Bine-ai venit PEESEEDEE! Din partea mea, hai PA!

  2. satan existã

    Toate partidele aceeași mizerie;cei care se mai duc la vot,în naivitatea lor crezând că votul lor contează,consider că sunt ignoranți,că nu vor să se informeze…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *